TVA pe educația privată.. Un val de nemulțumire a fost declanșat în Marea Britanie după ce Înalta Curte a respins toate cele trei acțiuni juridice împotriva aplicării TVA-ului de 20% pe taxele educației private. Familiile și școlile independente sperau ca această decizie fiscală introdusă de guvernul laburist în ianuarie să fie anulată, însă instanța a dat câștig de cauză executivului.
TVA pe educația privată. Părinții pierd lupta, dar scandalul abia începe!
Cele trei acțiuni – una intentată de Consiliul Școlilor Independente (ISC), alta de părinți ai copiilor cu nevoi speciale și o a treia de școli de confesiune creștină – au fost audiate împreună. Toate au fost respinse. Judecătorii au afirmat că nu pot ignora dificultățile deja existente în sistemul public de educație și că argumentele reclamanților nu justifică o excepție de la politica fiscală adoptată.
Ce a spus instanța: argumentele părinților nu au trecut testul
Potrivit hotărârii, reclamanții au oferit mai degrabă o perspectivă subiectivă asupra impactului potențial al mutării în sistemul public, fără a demonstra o încălcare directă a drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Judecătorii au subliniat că Parlamentul are o marjă largă de decizie, iar măsura fiscală a fost analizată și aprobată în mod legal.
Julie Robinson, directorul executiv al ISC, a declarat că introducerea acestui TVA este un atac fără precedent asupra educației și că era esențial ca efectele sale să fie testate legal. Deși verdictul a fost nefavorabil, ISC analizează pașii următori și promite că nu va abandona lupta pentru susținerea părinților și a școlilor.
Statul promite: TVA-ul va aduce bani și profesori în plus
Reprezentanții guvernului au argumentat că eliminarea scutirii de TVA ar putea aduce anual 1,8 miliarde de lire până în 2029-2030. Acești bani, susțin miniștrii, vor permite angajarea a 6.500 de noi profesori și vor susține reforma sistemului public de educație. Totuși, chiar și documentele interne ale guvernului arătau că această schimbare este una „perturbatoare”.
În timpul procesului, a ieșit la iveală faptul că miniștrii au fost avertizați că impunerea TVA-ului începând cu ianuarie ar putea destabiliza sistemul, în special prin migrarea bruscă a elevilor din privat către stat. Chiar și sugestia unei introduceri eșalonate în aprilie sau august a fost respinsă de cancelarul Rachel Reeves, din dorința de a „maximiza veniturile” cât mai rapid.
În hotărârea motivată, completul de judecată a subliniat că decizia guvernului a fost luată într-un context macroeconomic complicat, în care întregul sector public se confruntă cu presiuni financiare. În aceste condiții, instanța a considerat că decizia de a aplica TVA-ul din ianuarie 2025 a fost legală și justificată.
O decizie care reaprinde disputa public vs. privat
Controversa reflectă tensiunea tot mai mare dintre școlile private și sistemul public de educație. Guvernul susține că măsura aduce echitate, în timp ce familiile afectate se plâng de costuri suplimentare care pot forța mulți părinți să retragă copiii din învățământul privat.
O critică importantă adusă de contestatari este că aplicarea TVA-ului va împovăra și mai mult sistemul public, deja afectat de lipsa cronică de resurse. Creșterea bruscă a numărului de elevi ar putea afecta calitatea educației pentru toți, indiferent de forma de învățământ aleasă de părinți.
Ce urmează: presiune pe guvern, incertitudine pentru părinți
În urma deciziei, ISC și celelalte organizații implicate analizează opțiunile rămase. Un apel la instanțe superioare nu este exclus, iar presiunea asupra guvernului va continua, mai ales din partea comunităților educaționale care cer garanții că încasările din TVA vor fi reinvestite transparent în educație.
Educația, monedă de schimb în jocul politic?
Criticii măsurii susțin că, în realitate, TVA-ul pe educația privată a devenit o mișcare politică – una care folosește drept țintă școlile private pentru a câștiga capital electoral. Însă costul real va fi plătit, spun aceștia, de copii și de familii care caută alternative viabile într-un sistem public deja fragil.
În acest context tensionat, părinții trebuie să rămână activi în dezbaterea publică despre educație. Indiferent de verdictul instanței, reformele din educație trebuie să țină cont de nevoile reale ale copiilor și să asigure acces egal la învățământ de calitate, indiferent de statutul socio-economic al familiei.
Hotărârea instanței marchează o etapă importantă, dar nu finală, într-un conflict care va continua să modeleze politicile educaționale britanice. Echilibrul dintre echitate fiscală, drepturile părinților și calitatea educației va rămâne în centrul unei dezbateri publice care abia se intensifică.
