Creșterea Duratei⁤ vieții Active în România: O Analiză Eurostat

Femeile și bărbații români, ​mai​ activi‌ pe piața ‍muncii

Conform unui studiu recent⁢ realizat de Eurostat, durata medie a vieții active pentru femeile din ​România este de⁤ 30,3 ani, cu 1,6 ani mai mult față de anul 2009. În cazul bărbaților,această⁣ durată ​se⁣ ridică la⁤ aproximativ 37 de⁢ ani,ceea ce reprezintă o creștere de 3,1 ani în aceeași perioadă. Aceste date reflectă tendințele observate în anul 2019.

Durata medie a muncii pe parcursul vieții

Studiul arată că un român⁣ lucrează în medie circa 34 de ani pe parcursul întregii sale ‍cariere. Comparativ cu⁤ datele din 2009, durata estimată a vieții active a crescut cu⁣ 2,4 ani – ‍de la 31,4 la 33,8 ani până în anul analizat.

În contextul‍ speranței medii ‌de​ viață​ din România⁢ care este estimată la​ aproximativ 75,3 ani, rezultatul sugerează că un român⁣ își dedică aproape jumătate din viață activităților profesionale.

compararea ‍cu Uniunea ​Europeană

La nivel european, durata medie a muncii⁤ pe⁣ parcursul ‍vieții se situează la aproximativ 35,9 ani.⁤ Aceasta reprezintă o‌ creștere ușoară față de anii anteriori⁢ și o diferență semnificativă comparativ cu statisticile anului 2000.

„În⁣ anul‌ 2019 ⁢s-a⁤ observat ‍o creștere generalizată a duratei preconizate a muncii în rândul populației adulte din uniunea Europeană”,⁣ au declarat analiștii Eurostat.

Statele europene ⁣cu cea mai lungă durată activitate profesională

Suedia și Olanda conduc clasamentul european al duratei medii a muncii pe parcursul vieții cu valori ⁣impresionante: Suedia –42 de ani ⁣și Olanda –41 de ani. Alte​ țări notabile includ Danemarca‍ (40), Germania (39.1) și Estonia (39).

Pe cealaltă parte a spectrului se aflăm națiuni ​precum Italia (32), Croația (32.5) și grecia (33.2),⁣ care au cele mai scurte ⁢perioade dedicate activităților profesionale.

Tendințe istorice ale duratei muncii

Raportul‌ subliniază faptul că⁤ între anii 2000 ⁣și2019 s-a constatat⁢ o creștere generalizată a duratei lucrului în toate statele‌ membre ale UE; totuși⁣ România prezintă un ‌declin notabil de -2.2ani. Malta conduce lista celor ‍mai mari creșteri ale timpului⁤ dedicat muncilor (+7.6ani), urmată ⁤fiind îndeaproape Ungaria (+6.9ani)‌ și Estonia (+5.6ani).

Un cetățean ​român muncește astfel cu⁢ aproape⁢ opt luni mai puțin ‍decât media suedeză dar depune eforturi considerabile comparativ cu colegiul său italian care lucrează semnificativ mai puțin.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cei mai leneși europeni Cei mai muncitori europeni etica muncii stereotipuri europene