Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține că restricțiile temporare la internări sunt cauzate de întârzierea bugetului pe 2026 și de impunerea unor plafoane lunare, subliniind că este nevoie urgentă de o reformă a finanțării în sistemul sanitar.

În ultimele săptămâni, tot mai mulți români au observat că spitalele au început să limiteze internările. Această situație a stârnit îngrijorare atât printre pacienți, cât și în rândul personalului medical. CNAS a venit cu explicații clare despre motivele care au dus la aceste măsuri, ce afectează întregul sistem de sănătate.

Blocaje care pun presiune pe spitale

Limitarea internărilor este, potrivit CNAS, o măsură temporară. Totul a pornit de la faptul că bugetul pentru anul 2026 nu a fost încă aprobat. Din această cauză, s-au impus limite stricte pentru cheltuielile lunare din sănătate.

CNAS atrage atenția că aceste plafoane nu se potrivesc sistemului medical, unde nevoile pacienților nu pot fi prevăzute sau planificate din birou. Oamenii nu se îmbolnăvesc după un calendar, iar amânarea tratamentelor poate avea efecte serioase asupra sănătății.

Reprezentanții CNAS spun că, deși bugetul pe 2026 este, în ansamblu, suficient pentru toate serviciile medicale, inclusiv pentru spitale, aplicarea acestor plafoane lunare complică gestionarea internărilor și a tratamentelor oferite.

Din aceste motive, CNAS consideră că actualul sistem nu răspunde corect nevoilor pacienților și că sunt necesare schimbări rapide.

Direcții noi pentru banii din sănătate

Chiar dacă spitalele primesc cea mai mare parte din bugetul CNAS, adică aproape 34 de miliarde de lei, instituția susține că modul de finanțare trebuie schimbat. CNAS propune trei direcții importante pentru perioada următoare.

  • Aplicarea principiului „banii urmează pacientul”, astfel încât fondurile să ajungă acolo unde pacientul primește efectiv tratamentul.
  • Finanțarea să fie acordată pentru serviciile medicale efectiv realizate, nu pentru susținerea unor structuri fixe indiferent de activitate.
  • Eliminarea situațiilor în care se finanțează ineficiența sau lipsa de activitate, pentru ca fiecare leu să fie folosit în beneficiul pacienților.

Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a îmbunătăți sistemul medical și pentru a asigura acces la servicii de calitate pentru toți românii.

Semnale de alarmă din interiorul spitalelor

Un alt punct important subliniat de CNAS este nevoia de a cheltui mai eficient banii publici. Risipa, mai ales în ceea ce privește achizițiile, trebuie redusă semnificativ.

Analizele făcute de CNAS arată că există diferențe mari între spitale cu profil și complexitate asemănătoare, atât în ceea ce privește activitatea, cât și costurile serviciilor sau rezultatele financiare.

Aceste diferențe ridică semne de întrebare legate de modul în care sunt gestionate resursele și de transparența cheltuielilor. CNAS spune că este nevoie de monitorizare atentă și de corectarea acestor diferențe pentru a avea un sistem echitabil.

De asemenea, CNAS dezaprobă practicile prin care unii manageri de spitale publice impun medicilor „norme minime sau maxime” de internări.

Verificări care pot schimba regulile jocului

Corpul de control al CNAS analizează aceste situații pentru a vedea dacă sunt cazuri izolate sau dacă problema este mai largă. Colaborarea cu alte instituții, cum ar fi Ministerul Sănătății, este esențială pentru a clarifica și rezolva aceste aspecte.

Scopul principal este de a proteja atât pacienții, cât și medicii, asigurând un climat corect în spitale și o folosire responsabilă a resurselor.

Ce se pregătește în sistemul sanitar

CNAS transmite că limitarea internărilor este o consecință a unor factori temporari, cum ar fi întârzierea bugetului și plafoanele lunare. Pe termen scurt, soluția depinde de modul în care sunt gestionate aceste plafoane și de alocarea eficientă a fondurilor.

Pe termen lung, însă, schimbarea modului de finanțare este văzută ca fiind esențială. Trecerea la un sistem în care finanțarea urmează pacientul și serviciile efectiv prestate ar putea aduce mai multă transparență și eficiență.

Reducerea risipei și corectarea diferențelor dintre spitale rămân priorități. Monitorizarea constantă și implicarea tuturor instituțiilor relevante vor fi esențiale pentru ca sistemul sanitar să fie mai aproape de nevoile reale ale pacienților.

Toate aceste schimbări ar putea duce la un sistem medical mai echitabil, mai eficient și mai adaptat celor care au cea mai mare nevoie de el.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
comunicate social