Actualitate

Economiști ING: Deficitul de 6,2% este credibil, dar prognoza de creștere e optimistă

Economiști ING: Deficitul de 6,2% este credibil, dar prognoza de creștere e optimistă

Proiectul de buget al României pentru 2026 stabilește o țintă de deficit de 6,2% din PIB, un obiectiv considerat în mare parte credibil de specialiști. Cu toate acestea, economiștii ING Bank avertizează că ipotezele pe care se bazează construcția bugetară, în special cele legate de creșterea economică și inflație, sunt „ușor optimiste”, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității planului.

Într-o analiză detaliată, citată de Ziarul Financiar, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, și Ștefan Posea, economist în cadrul aceleiași instituții, arată că succesul consolidării fiscale depinde critic de implementarea măsurilor și de capacitatea administrației de a menține ritmul. Discrepanțele dintre prognozele oficiale și cele ale băncii sunt notabile: Guvernul mizează pe o creștere economică de 1% și o inflație medie de 6,5%, în timp ce ING estimează o creștere de doar 0,6% și o inflație de 7,6% pentru 2026.

Pe ce piloni se sprijină bugetul pe 2026

Ajustarea bugetară propusă de autorități este construită în principal pe partea de venituri. Strategia se concentrează pe majorări de taxe și pe o îmbunătățire a colectării, o provocare constantă pentru administrația fiscală din România. În paralel, cheltuielile curente sunt menținute sub un control strict pentru a limita derapajele.

Un element central al bugetului este accentul puternic pus pe investițiile publice. Acestea sunt estimate să atingă un nivel record, de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat înregistrat până acum. Finanțarea acestor proiecte masive se va baza în mare parte pe fonduri europene, inclusiv pe cele din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Potrivit economiștilor ING, această abordare are un dublu scop: să limiteze impactul negativ al consolidării fiscale asupra economiei și să susțină creșterea economică pe termen mediu.

Principalele riscuri: de la implementare la prețul petrolului

Deși ținta de deficit este considerată credibilă, drumul până la atingerea ei este plin de obstacole. Principalele riscuri, conform analizei ING, țin de execuția bugetară și de capacitatea administrației de a susține un ritm alert de consolidare fiscală, mai ales într-un context economic și politic complicat.

Prognozele optimiste ale Guvernului pot ascunde vulnerabilități. Economiștii ING avertizează că există riscuri ca inflația să depășească chiar și estimarea lor de 7,6%, în special pe fondul unor prețuri ridicate la petrol pe piețele internaționale. Succesul final al strategiei bugetare va depinde, așadar, nu doar de calitatea măsurilor propuse, ci și de disciplina politică, de rigoarea în execuția bugetară și de absorbția eficientă a fondurilor europene, care sunt vitale pentru componenta de investiții.

Datoria publică urcă spre 64% din PIB până în 2029

Pe termen mediu, planul Guvernului prevede o reducere treptată a deficitului, de la 6,2% din PIB în 2026 la aproximativ 3,2% până în 2029. Această traiectorie lentă reflectă atât amploarea dezechilibrului inițial, cât și dorința de a evita o frânare bruscă a economiei, care ar putea fi cauzată de o ajustare fiscală prea agresivă.

Această perioadă de ajustare prelungită vine însă cu un cost. Se preconizează că datoria publică va continua să crească pe termen scurt. Conform proiecțiilor, aceasta va urca de la un nivel estimat de 61,8% din PIB în 2026 la 63,9% în 2029. Economiștii ING subliniază că, deși acest nivel rămâne gestionabil în contextul european, el reduce rezervele fiscale ale României. În plus, o datorie publică mai mare sporește sensibilitatea țării la eventuale șocuri legate de creșterea economică sau de condițiile de finanțare de pe piețele internaționale.

Sursa: Zf

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
buget 2026 crestere economica deficit bugetar ING Bank Valentin Tătaru