România aruncă 3,4 milioane de tone de mâncare anual, un camion pe minut

România se confruntă cu un paradox șocant: în fiecare minut, un camion plin cu alimente ajunge la gunoi. Această risipă masivă are loc în timp ce peste un sfert din populația țării se luptă să își asigure hrana zilnică.

Cifrele, publicate de Forbes și provenind de la Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), arată o realitate dură. Anual, peste 3,4 milioane de tone de alimente sunt aruncate, în condițiile în care peste 27% dintre români se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Organizația atrage atenția că percepțiile greșite stau la baza acestei probleme.

Un paradox dureros: Sărăcie versus risipă

Federația Băncilor pentru Alimente descrie situația ca fiind un fenomen social dureros, subliniind discrepanța uriașă dintre nevoile reale ale unei părți a populației și cantitatea de hrană irosită. „România trăieşte zilnic un paradox dureros: în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic, la nivel naţional aruncăm peste 3,4 milioane de tone de alimente în fiecare an (2022). Statistic, asta înseamnă că un camion plin cu mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut”, se menționează în comunicatul FBAR.

Cine aruncă mâncarea? Mitul supermarketurilor demontat

Una dintre cele mai răspândite idei este că marile lanțuri de magazine sunt principalii vinovați pentru risipa alimentară. FBAR arată că aceasta este o percepție falsă, rezumată prin atitudinea: “Risipa alimentară e generată de supermarketuri. La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”. În realitate, studiile demonstrează că gospodăriile individuale sunt responsabile pentru cea mai mare parte a hranei aruncate. Cumpărăturile impulsive și o proastă organizare a frigiderului duc la irosirea unor cantități considerabile de alimente. Pentru a conștientiza costul real, specialiștii propun testul “Puşculiţa risipei”: un borcan în care să fie adunată contravaloarea fiecărui aliment aruncat, pentru a vedea la final de lună câți bani se pierd.

Impactul ascuns asupra mediului

O altă concepție greșită este legată de impactul ecologic al deșeurilor alimentare. Mulți consideră că, fiind biodegradabilă, mâncarea nu poluează. FBAR contrazice această idee: ”Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează”. Adevărul este că alimentele care ajung la groapa de gunoi se descompun și eliberează metan, un gaz cu un efect de seră extrem de puternic. Mai mult, odată cu un produs aruncat, se irosesc și toate resursele investite în producția, ambalarea și transportul său, de la apă și energie la muncă umană.

Confuzia etichetelor: Când trebuie aruncat un produs

Data de expirare de pe ambalaj este un alt factor care contribuie la risipă. Mulți consumatori aruncă produsele imediat ce data a fost depășită, crezând că devin periculoase. ”Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos şi trebuie aruncat imediat”, este o altă idee preconcepută. Specialiștii subliniază însă diferența crucială între etichete. Mențiunea „a se consuma până la” indică siguranța alimentară și se aplică produselor perisabile, precum carnea sau lactatele. În schimb, „a se consuma de preferinţă înainte de” se referă la calitatea optimă. Produse ca pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate în siguranță și după această dată, dacă ambalajul este intact.

Soluții simple pentru o problemă complexă

Prevenirea risipei nu necesită eforturi complicate, deși mulți cred contrariul. Reprezentanții FBAR demontează și acest mit: “Să previi risipa e prea complicat, ia prea mult timp şi nu face o diferenţă reală”. În realitate, câteva obiceiuri simple de organizare, care necesită doar câteva minute pe săptămână, pot face o diferență majoră. Printre soluțiile recomandate se numără aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, prin care produsele mai vechi sunt așezate în față pentru a fi consumate primele. Alte metode eficiente includ crearea unei zone speciale pentru alimentele care trebuie consumate rapid, rehidratarea legumelor ofilite în apă cu gheață sau congelarea ingredientelor nefolosite în tăvițe pentru cuburi de gheață.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaUruguay conduce topul țărilor pentru pensionarea în străinătate în 2026News24Putin propune americanilor vânzarea activelor Lukoil, inclusiv din România, într-o tranzacție de miliarde de dolariDolce SportMarc Marquez se apropie la șapte puncte de liderul MotoGP după victoria în sprintul din JaponiaGetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții aziLylaStudiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani