România închide PNRR cu 12,97 miliarde de euro încasați. Spitale, căi ferate și autostradă sunt mutate pe alte finanțări

Pacienții și companiile care depind de infrastructură primesc mai târziu activele promise prin PNRR. În sănătate, bugetul a coborât de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro după revizuirea din 2023, iar din 19 spitale asumate au fost finalizate doar 8.

Ilie Bolojan (premier interimar) a legat direct această reducere de mutarea banilor spre alte domenii și de întârzierea efectivă a investițiilor sanitare. România intră astfel în faza în care avantajul finanțării rapide din mecanismul post-pandemic al UE este înlocuit de finanțări alternative, pentru proiectele rămase în lucru.

„La sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și, prin reduceri succesive, am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați.”

Premierul interimar a descris costul economic prin ani pierduți de utilizare a infrastructurii medicale. El a adăugat că întârzierile vin din decizii strategice luate târziu, proceduri de licitație și autorizare greoaie și administrare insuficient profesionalizată a proiectelor.

„Asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesioniști din sănătate nu au condiții la fel de bune (…). Și sunt niște ani pe care i-am pierdut practic. Și aici e vorba de a lua decizii strategice cu rapiditate, întotdeauna. Aici este vorba de a simplifica proceduri de licitație, de a simplifica proceduri de autorizare, de a avea profesioniști care administrează astfel de proiecte, de a face parteneriate cu autoritățile locale pentru că, peste tot unde s-a făcut asta avem rezultate”, a spus Ilie Bolojan.

Proiectele mari de transport ies din PNRR, dar nu se opresc

Pe infrastructura feroviară, proiectele Cluj-Oradea și Timișoara-Lugoj continuă prin Programul Operațional Transport, prin mecanismul de fazare. Țintele de execuție fizică asumate pentru august 2026 au fost de 90% pentru loturile Cluj-Aghireș și Aghireș-Poieni, 70% pentru Aleșd-Frontieră și 50% pentru Poieni-Aleșd.

Execuția din teren rămâne sub aceste borne pe unele loturi. Timișoara-Lugoj a ajuns la 81%, iar pe Cluj-Oradea lotul Aghireș-Poieni a atins 74%; cel mai întârziat este Poieni-Aleșd, cu finalizare cel mai devreme în 2029.

Horațiu Cosma (secretar de stat în Ministerul Transporturilor) a susținut că ținta financiară a fost atinsă pe toate cele cinci loturi și că există spațiu bugetat în Program Transport pentru închiderea lucrărilor rămase după 31 august. Potrivit Profit.ro, aceeași tranziție se aplică marilor proiecte care nu au atins termenul PNRR.

„Am avut o discuție cu CFR și cu constructorii de pe cele cinci loturi din PNRR, Cluj-Oradea-Episcopia Bihor și Timișoara, Lugoj. Două loturi sunt pe bani nerambursabili, și trei loturi pe împrumuturi, iar pe fiecare dintre ele am reușit să atingem ținta financiară. (…) Noi am lăsat un spațiu pe partea de Program Transport pentru aceste finalizări de proiecte rămase după închiderea PNRR.”

Circulația feroviară va fi reluată etapizat, ceea ce mută și calendarul beneficiilor pentru operatori și pentru lanțurile logistice. Subiectul a fost relatat și de HotNews, Economica.net și Playtech.

Presiunea se mută acum pe buget și pe proiectele locale nerecepționate

Pe Autostrada Moldovei A7, tronsonul Adjud-Bacău Sud se deschide duminică, 31 august, însă sectorul Bacău-Pașcani, de aproximativ 77 km, rămâne în execuție și va fi finanțat de la bugetul de stat. Pentru transportatori, asta înseamnă o deschidere parțială, nu continuitatea întregului coridor.

Există și un segment unde execuția a rămas aproape de ținta inițială. Lucrările de tip „Quick Wins” de pe calea ferată, menite să elimine restricțiile de viteză, au un grad de realizare de peste 90%, deci efectul operațional intră mai repede în rețea decât modernizările grele de linie.

La jumătatea lunii august 2026, circa 4.500 de proiecte PNRR, gestionate în principal de autorități locale, încă nu fuseseră recepționate. În paralel, absorbția a fost afectată și de reforme ratate la termen, între care salarizarea, guvernanța companiilor de stat, pensiile speciale și închiderea unor capacități energetice pe cărbune.

Același dosar al salarizării a costat deja România o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR. Pentru mediul de afaceri, bilanțul de după 31 august 2026 înseamnă infrastructură livrată mai târziu, proiecte mutate pe linii de finanțare diferite și o presiune mai mare pe resursele bugetare care vor susține finalizarea lor în anii următori.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetMădălina Apostol, partenera lui Nick Rădoi, a murit la 36 de aniLylaHoroscop 13 septembrie 2026. Capricorn și Vărsător, pași buni în bani și planuriRevista IoanaMaxilarul încordat dimineața poate fi legat de bruxismul nocturn sau de o problemă a articulațieiNews24Elevii eligibili primesc 500 de lei pe un card social pentru școală. Pentru ce poate fi folositDolce SportGabriel Charpentier este în afara oricărui pericol după lovitura la cap din FC Argeș-BotoșaniGetPonyȘoferul a lovit patru mașini în Sibiu, iar una a fost proiectată într-o țeavă de gaze, etilotestul a indicat 0,95 mg/l