Patru societăți de proiect, înființate în octombrie 2022 de Complexul Energetic Oltenia și OMV Petrom, au înregistrat pierderi cumulate de aproximativ 27 de milioane de lei în bilanțul anului 2025, echivalentul a peste 5,3 milioane de euro, deși nu au început încă să producă energie. Pentru un program de investiții de peste 400 de milioane de euro, finanțat în proporție de 70% din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene, această întârziere mută monetizarea activelor cu cel puțin doi ani față de calendarul inițial.
Aceste pierderi reprezintă costuri operaționale fără venituri: consultanță, salarii, avize și alte cheltuieli administrative au fost recunoscute în contul de profit și pierdere, în timp ce fluxurile de numerar din vânzarea energiei lipsesc integral. Față de planul inițial, care prevedea primele livrări în 2024, noul termen pentru finalizarea celor patru parcuri fotovoltaice este ultimul trimestru din 2026, o amânare de cel puțin doi ani.
Miza financiară depășește nivelul celor 27 de milioane de lei. Cele patru SPV-uri, deținute în proporție egală de CE Oltenia și OMV Petrom, ar trebui să livreze o capacitate totală de 450 MW. Până la punerea în funcțiune, capitalul rămâne blocat în active neproductive, iar randamentul investiției se diminuează prin simpla întârziere a intrării în exploatare.

Pentru CE Oltenia, companie de stat controlată de Ministerul Energiei, cu statul român deținând aproximativ 87,5% din acțiuni, problema este mai sensibilă decât pentru un emitent privat. Costurile și întârzierile afectează credibilitatea programului de restructurare care ar trebui să schimbe producția dinspre lignit spre energie verde. Pentru OMV Petrom, impactul relativ este mai ușor de absorbit la nivel de grup, compania raportând pentru 2025 un profit net de peste 3 miliarde lei, ceea ce plasează pierderea de peste 5,3 milioane de euro la un nivel redus în raport cu câștigul anual. Totuși, pentru ambele părți, întârzierea afectează calendarul de recuperare a capitalului și ritmul în care proiectele pot contribui la EBITDA.
Proiectele sunt amplasate în județele Gorj și Dolj, pe terenuri cu utilitate economică redusă: depozite de zgură și cenușă închise din SE Ișalnița, localitatea Ișalnița, județul Dolj, și halda interioară a trei cariere miniere din zona Rovinari, localitatea Rovinari, județul Gorj. Din această perspectivă, schema are logică industrială: activele miniere închise sunt convertite în capacitate de producție fotovoltaică, fără costuri suplimentare semnificative de achiziție a terenului.
Întârzierile din licitații împing încasările, dar nu și costurile
Datele publicate arată că întârzierile au fost puse pe seama procedurilor de licitație, însă informațiile disponibile până acum nu precizează exact ce etapă a blocat calendarul, cine poartă responsabilitatea directă și ce măsuri operative au fost adoptate pentru a evita o nouă deviere de termen. Pentru mediul de afaceri, acesta este punctul critic: fără vizibilitate asupra cauzei întârzierii, riscul de execuție rămâne ridicat până aproape de T4 2026.
Structura contractuală a implementării este deja stabilită. Două consorții internaționale au fost contractate: parteneriatul Ameresco, din SUA, și Sunel, din Grecia, pentru trei parcuri, Rovinari Est, Tismana 1 și Tismana 2, iar compania turcă Girisim Elektrik pentru parcul de la Ișalnița. Faptul că executanții au fost selectați reduce riscul comercial de tipul „nu există ofertanți”, dar nu elimină riscul de execuție la termen, mai ales după un decalaj de cel puțin doi ani față de planul inițial.
Conform Libertatea, valoarea totală a investițiilor depășește 400 de milioane de euro. Din această sumă, 70% provin din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene, iar restul de 30% este suportat în mod egal de CE Oltenia și OMV Petrom. Tradus financiar, cea mai mare parte a cheltuielilor de capital este acoperită din bani europeni, dar întârzierea nu este neutră: costurile de structurare, administrare și conformare curg înaintea oricărui MWh vândut.
Absența veniturilor are și un efect de evaluare economică. Un proiect energetic de 450 MW care produce mai târziu își împinge în viitor fluxurile de numerar operaționale, ceea ce reduce valoarea actualizată netă a investiției chiar dacă bugetul de construcție nu se schimbă. Pentru acționari, aceasta este o problemă a randamentului capitalului.
În plus, dependența majoră de fonduri europene ridică un risc de conformare pe care piața îl urmărește atent. Nu a fost anunțat încă dacă există clauze de recuperare a finanțării sau penalități în cazul în care proiectele nu sunt finalizate la timp ori nu ating parametrii asumați. Fără această clarificare, orice nouă amânare ar adăuga un cost de oportunitate și un risc asupra structurii de finanțare.
Calendarul nou testează restructurarea CE Oltenia și disciplina de capital a parteneriatului
Pentru CE Oltenia, aceste patru proiecte nu sunt o investiție marginală, ci o piesă vizibilă din restructurarea companiei care produce energie electrică și termică pe bază de lignit și se ocupă cu extragerea și pregătirea acestuia. Faptul că primele livrări promise pentru 2024 se mută în ultimul trimestru din 2026 semnalează că tranziția din active fosile în active regenerabile se derulează mai lent decât era prevăzut.
Pentru OMV Petrom, asocierea arată diferit în bilanț, comparativ cu o companie aflată sub presiunea restructurării. Un grup care a raportat pentru 2025 un profit net de peste 3 miliarde lei poate absorbi mai ușor pierderi de proiect înainte de punerea în funcțiune, dar piața urmărește eficiența alocării capitalului, nu doar dimensiunea profitului. Întrebarea relevantă nu este dacă pierderea este suportabilă, ci când încep aceste active să producă energie și numerar.
Din perspectiva strategiei energetice, întârzierea lasă neutilizată o capacitate de 450 MW într-o perioadă în care România încearcă să crească ponderea energiei verzi. Pentru companii mari consumatoare de energie și pentru investitori, mesajul este că portofoliul de proiecte există și este finanțat, dar execuția rămâne variabila care decide valoarea economică efectivă.
Termenul aflat acum în vigoare pentru finalizarea celor patru parcuri fotovoltaice este ultimul trimestru din 2026, față de primele livrări de energie verde programate inițial pentru 2024.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyMașinile Non-Euro ar urma să piardă accesul în centrul Bucureștiului de la 1 noiembrie 2027
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaCe ingrediente merită căutate în produsele anti-aging și cum le integrezi în rutina ta
Revista IoanaUn studiu asociază medicamentele GLP-1 cu desprinderea unghiei la 39% dintre utilizatori
News24Balazs Hanko și Miklos Sesztak au rămas fără imunitate în anchetele privind guvernarea Orban
Dolce SportMarc Marquez se apropie la șapte puncte de liderul MotoGP după victoria în sprintul din Japonia




