S&P Global Ratings a menținut vineri, 2 octombrie 2026, ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă. Țara rămâne astfel în categoria recomandată investițiilor, la ultima treaptă a acesteia, „BBB-”. Perspectiva negativă indică menținerea riscului unei retrogradări.

Decizia se sprijină atât pe progresele în reducerea deficitului bugetar și atragerea fondurilor europene, cât și pe așteptarea formării unui guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028, potrivit raportului agenției publicat pe 2 octombrie, relatat de Spotmedia.

Pentru finanțarea statului, avertismentul agenției privește prelungirea blocajului politic. S&P identifică trei posibile efecte:

  • Periclitarea consolidării fiscale, adică a efortului de reducere a dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile bugetului.
  • Scumpirea finanțării, prin creșterea costului la care statul se împrumută.
  • Accentuarea impactului vulnerabilităților externe ale economiei.

Evaluarea include și perspectiva unei contracții economice de 0,5% în 2026. Agenția estimează o revenire în 2027.

Negrescu pune lipsa deciziilor în centrul riscului pentru finanțare

Consultantul economic Adrian Negrescu a comentat decizia de menținere a calificativului: „Este o gură de oxigen într-o mare de probleme cu care se confruntă România. Este un cartonaș galben pe care investitorii ni-l arată și care trebuie tradus printr-un răgaz pe care, încă o dată, agențiile de rating ni-l dau pentru a ne rezolva problemele legate de administrarea acestei țări”.

În evaluarea sa, principala problemă actuală a României este lipsa decizională, nu situația financiară. El invocă absența unui program de guvernare și a unei echipe guvernamentale care să confirme parcursul asumat în fața investitorilor. Potrivit consultantului, aceștia împrumută România cu echivalentul a 1 miliard de euro pe săptămână.

Negrescu consideră că păstrarea calificativului nu justifică o celebrare și solicită clasei politice să treacă la elaborarea programului de guvernare și la măsurile de restructurare. El a precizat obiectivele bugetare și de finanțare europeană pe care le consideră necesare: „Cele trei lucruri esențiale sunt: reducerea deficitului bugetar, așa cum am convenit în acordul cu Comisia Europeană, doi – reducerea cheltuielilor publice și a datoriei statului, care crește de la o zi la alta, și trei – atragerea celor peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene, fonduri de coeziune pe care noi le avem la dispoziție până anul viitor. Sunt fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, 31 de miliarde de euro din care noi până acum n-am reușit performanța decât a lua 10 miliarde de euro”.

În privința următoarelor evaluări și a riscului trecerii în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, economistul a avertizat: „Acest cartonaș galben pe care ni-l dă S&P este valabil doar până în primăvară. Să nu uităm că din luna februarie agențiile vor veni din nou la București, iar dacă noi nu vom avea la acel moment un program de guvernare coerent, termene și ținte clare, cu măsuri de restructurare a cheltuielilor publice și de optimizarea încasărilor din economie, mi-e teamă că ideea de ‘junk’ va deveni realitate”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Negrescu deficit bugetar fonduri europene rating suveran S&P Global Ratings