Agenția Standard & Poor’s (S&P) a menținut ratingul suveran al României, evaluarea capacității statului de a-și achita datoriile, la BBB minus, cu perspectivă negativă. România rămâne astfel în categoria țărilor recomandate investițiilor, însă prelungirea crizei politice și lipsa unui plan bugetar credibil ar putea duce la retrogradare, avertizează agenția.

„Aș spune că e o gură de oxigen într-o mare de probleme în momentul de față”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic, într-o intervenție la TVR Info.

O asemenea retrogradare ar putea însemna împrumuturi mai scumpe pentru stat, potrivit TVR Info. Menținerea calificativului vine pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar și al absorbției fondurilor europene.

Evaluarea include și estimări privind economia: S&P anticipează o contracție de 0,5% în 2026 și o inflație medie de 8,3%.

Încrederea investitorilor contează pentru finanțarea pensiilor și salariilor

Negrescu susține că temerile privind evoluția economiei și lipsa deciziilor politice de la București au provocat, în cele 24 de ore anterioare intervenției sale, o ieșire semnificativă de capital. Aceasta s-a reflectat în cursul monedei naționale, euro ajungând la un nivel pe care analistul îl descrie drept istoric.

El leagă această evoluție de nesiguranța investitorilor care împrumută România cu aproape un miliard de euro, în medie, pe săptămână, bani necesari pentru plata pensiilor și salariilor. În opinia sa, păstrarea calificativului este o veste bună, iar refacerea încrederii ar trebui să se reflecte în dobânzile la care se finanțează statul.

Analistul cere un guvern cu un plan de guvernare coerent, realizarea rectificării bugetare și accesarea banilor europeni. Pentru 2027, el indică fondurile de coeziune drept o resursă importantă: „Sunt 20 de miliarde de euro pe care putem să-i luăm din fondurile de coeziune și să ne ținem de angajamentele pentru reducerea deficitului bugetar”, a subliniat Negrescu.

Neptun Deep poate susține industria, dar prețul gazelor rămâne o condiție

S&P consideră proiectul Neptun Deep un posibil atu economic pentru România, în perspectiva producției de gaze programate pentru 2027. Adrian Negrescu condiționează însă beneficiile de felul în care vor fi folosite resursele din Marea Neagră.

Potrivit interpretării sale asupra contractelor anunțate, gazele vor fi extrase la un preț aliniat celui internațional. El susține că piața românească nu va beneficia astfel de un preț mai mic și vede un posibil câștig financiar în exporturi.

Analistul propune ca o parte din producție să fie utilizată pentru reconstruirea industriei chimice și a maselor plastice, nu doar pentru încălzire. În evaluarea sa, aceste gaze au un potențial caloric foarte bun și o concentrație mai bună decât alte gaze importate de România. Tot el afirmă că nu a văzut încă o strategie coerentă pentru utilizarea lor industrială.

Negrescu avertizează asupra unei noi creșteri a taxelor în 2027

Întrebat despre capacitatea economiei de a suporta combinația dintre taxe și austeritate, analistul a răspuns: „Ideea de a crește din nou taxele în 2027 ca soluție la problemele bugetare (…) ne-ar duce din păcate într-o recesiune semnificativă”, a avertizat el.

Negrescu spune că nu crede că se va ajunge la acest scenariu și că speră într-o schimbare a abordării politice. El critică promisiunile de creștere a veniturilor și de investiții fără acoperire financiară, invocând faptul că alocațiile pentru copii nu au mai putut fi majorate de doi ani.

În aceeași logică, contestă construirea unor stadioane de sute de milioane de euro în timp ce statul se împrumută pentru plata pensiilor. El cere regândirea strategiilor guvernamentale și susține că România nu a găsit soluții pentru temperarea prețurilor la energie, gaze și carburanți în avantajul economiei.

Pentru produsele supuse accizelor, analistul propune un sistem de taxe flexibile, cu trei obiective:

  • Reducerea evaziunii fiscale.
  • Reducerea contrabandei.
  • Susținerea afacerilor care funcționează legal și își plătesc taxele.

În opinia sa, colectarea unor sume mai mari din economia reală este necesară pentru finanțarea obligațiilor din anul următor. Negrescu afirmă că România are de plătit în 2027, în contul datoriei externe, 21 de miliarde de euro, sumă pe care o descrie drept cea mai mare de acest fel din istoria țării într-un singur an.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Negrescu deficit bugetar Neptun Deep rating suveran S&P