Adrian Câciu estimează un necesar de minimum 5 miliarde de lei în plus pentru dobânzile și comisioanele datoriei publice

Bugetul ar avea nevoie, la rectificare, de minimum 5 miliarde de lei suplimentar pentru dobânzile și comisioanele datoriei publice până la sfârșitul anului 2026, estimează Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor.

Calculul său pornește de la depășirea sumelor prevăzute inițial pentru dobânzi. „Avem o depășire a cheltuielilor cu dobânzile față de estimarea din bugetul aprobat în martie 2026 de 3,6 miliarde lei, doar pentru datoria de până la luna iulie 2026. Se confirmă ceea ce spuneam cu câteva zile în urmă ca necesar la rectificare, minim necesar pentru dobânzi”, a scris Câciu pe Facebook sâmbătă, 3 octombrie 2026, potrivit Știri pe surse.

În estimarea actualizată a fostului ministru, cheltuielile cu dobânzile ar urma să reprezinte 3,1% din produsul intern brut (PIB). Suma pe care o consideră necesară la rectificare trebuie să acopere plățile aferente datoriei până la finalul anului.

Datoria publică depășește pentru prima dată pragul de 1.200 de miliarde de lei

În privința valorii datoriei administrației publice, deputatul a indicat atât suma în lei, cât și echivalentul în euro: „A fost publicată datoria publică la luna iulie 2026. 1.205 miliarde lei (227,3 miliarde euro)”, a precizat el.

România se află în procedură de deficit excesiv. Pentru 2026, deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei europene este estimat la 6% din PIB. În august, Ministerul Finanțelor estima că datoria publică, măsurată tot potrivit metodologiei europene, urma să ajungă la 61,8% din PIB în acest an.

Câciu leagă presiunea bugetară de finanțare și de evoluția economiei

Fostul ministru a apreciat drept profesionistă abordarea agenției S&P în decizia privind ratingul suveran al României, adică evaluarea capacității statului de a-și onora obligațiile financiare. Criticile sale s-au îndreptat către actualii responsabili de politica fiscală, pe care îi acuză că au deteriorat și mai mult dezechilibrele.

El cere ca evoluția datoriei să fie analizată împreună cu următoarele riscuri și tendințe pe care susține că le observă:

• Creșterea deficitului de cont curent, indicator al schimburilor economice cu exteriorul.
• Scăderea disponibilității investitorilor de a aduce capital.
• Creșterea costurilor de finanțare la nivel global.
• Crizele din lanțurile de aprovizionare.
• Intensificarea inflației importate, adică a presiunii asupra prețurilor venite din exterior.
• Accentuarea tendințelor de recesiune din economie.
• Lipsa unui mesaj credibil de revenire, pe care, în opinia sa, politicienii refuză să îl transmită.

Numai cheltuielile suplimentare cu dobânzile ar adăuga minimum 0,2 puncte procentuale presiunii asupra deficitului bugetar, avertizează Câciu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lorLylaCe ingrediente merită căutate în produsele anti-aging și cum le integrezi în rutina taRevista IoanaUn studiu asociază medicamentele GLP-1 cu desprinderea unghiei la 39% dintre utilizatoriNews24Marea Britanie are 1,02 milioane de români cu rezidență legală și 1,47 milioane de cereri de ședereDolce SportGică Hagi își asumă eșecul cu 0-6 în Polonia și exclude discuțiile despre demisie pentru două zile