În perioada ianuarie-aprilie 2026, au fost radiate 30.670 de firme la nivel național, cu 6,27% peste intervalul similar din 2025, semn că ieșirile din piață accelerează într-un an în care economia României este proiectată să crească cu doar 0,1%, iar inflația din mai a urcat la 10,9%.

Concret, aproape o șesime din totalul radierilor s-a concentrat în București, unde au fost închise 5.325 de firme, cu 8,61% mai multe decât în primele patru luni din 2025. După Capitală urmează județele Cluj, cu 1.433 de radieri, Timiș, cu 1.390, Constanța, cu 1.249, Bihor, cu 1.214, Ilfov, cu 1.211, și Iași, cu 1.210. Pentru investitori și creditori, distribuția geografică arată că presiunea nu mai este limitată la zonele periferice, ci atinge direct cele mai active centre economice ale țării.

Miza financiară depășește simpla statistică a închiderilor. Un volum mai mare de radieri înseamnă o bază mai mică de contribuabili, mai puține companii care generează TVA, impozit pe profit sau contribuții salariale și o probabilitate mai mare ca piața muncii să absoarbă mai greu angajații rămași fără loc de muncă. Iar într-un an în care șomajul este prognozat la 6,3%, față de un nivel mai redus în anii de creștere, acest transfer al tensiunii din companii către ocupare devine un risc bugetar, nu doar antreprenorial.

Pe județe, ritmul de creștere este chiar mai relevant decât volumul absolut. Constanța a avansat cu 27,21% față de ianuarie-aprilie 2025, Timiș cu 21,93%, iar Ilfov cu 15,11%, ceea ce indică o deteriorare accelerată inclusiv în zone cu activitate logistică, industrială și imobiliară intensă. Numai că cea mai mare creștere procentuală s-a consemnat în județul Călărași, cu 46,01%, urmat de Galați, cu 39,65%, și Caraș-Severin, cu 28,07%. Chiar dacă pleacă de la o bază mai mică, saltul procentual sugerează fragilizarea unor economii locale care au mai puține amortizoare decât marile centre urbane.

Comerțul dă cele mai multe radieri, dar construcțiile și serviciile profesionale rămân sub presiune

Sectorial, comerțul rămâne principalul generator de radieri, cu 6.079 de firme închise în comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. Chiar și așa, domeniul marchează o scădere de aproape 10% față de ianuarie-aprilie 2025. Citită izolat, cifra ar putea sugera o ameliorare. Citită în raport cu totalul radierilor, arată mai degrabă că presiunea s-a extins și în alte sectoare, reducând ponderea comerțului în total fără să scadă tensiunea generală din economie.

Construcțiile ocupă locul al doilea, cu 2.340 de firme radiate, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice au însumat 2.204 radieri. Pentru companiile active în lanțurile de aprovizionare, aceste două categorii au o importanță aparte: construcțiile multiplică efectele în materiale, transport și servicii, iar firmele profesionale sunt adesea furnizori pentru IMM-uri și corporații. O creștere a ieșirilor din aceste zone poate semnala atât amânarea investițiilor, cât și comprimarea bugetelor operaționale.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat 2.077 de firme radiate, cu 37,17% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea este cea mai pronunțată dintre sectoarele menționate și se distinge net de avansul de 6,27% al totalului național. Pentru analiza de risc, aceasta este una dintre puținele zone în care dinamica se îmbunătățește relativ față de restul economiei.

Potrivit Capital, în luna aprilie 2026 au fost radiate 9.827 de firme, adică aproape o treime din totalul din primele patru luni. Bucureștiul a avut 1.543 de radieri doar în aprilie, urmat de județul Constanța, cu 538, Cluj, cu 522, Brașov, cu 433, și Timiș, cu 415. Concentrarea unui volum atât de ridicat într-o singură lună sugerează că presiunea asupra lichidității și costurilor nu s-a distribuit uniform pe trimestru, ci s-a accentuat spre începutul trimestrului al doilea.

Scăderile din câteva județe nu schimbă direcția națională a indicatorului

Există și județe unde numărul radierilor a scăzut, însă ele nu schimbă tendința agregată. Giurgiu a consemnat un recul de 26,05%, Bistrița-Năsăud de 24,5%, iar Olt de 22,16%. În termeni absoluți, Giurgiu a avut 193 de firme radiate, Ialomița 187, Teleorman 219, Mehedinți 226 și Călărași 238. Pentru modelarea riscului regional, aceste volume mici au o influență redusă asupra imaginii naționale, chiar dacă local variațiile procentuale pot părea ample.

Dar semnalul de ansamblu rămâne nefavorabil pentru consolidarea fiscală. O economie cu inflație medie anuală revizuită la 7,9% și cu o creștere de numai 0,1% în 2026 transferă presiunea costurilor în marjele companiilor. Când aceste marje nu mai susțin activitatea, ieșirea din piață devine o formă de ajustare. Efectul se vede ulterior în venituri fiscale mai slabe, în investiții amânate și în recrutare mai prudentă. Este important de analizat și situația piețelor financiare în acest context general.

Și mai este un element relevant pentru decidenții din business: datele publicate până acum nu precizează câte firme noi au fost înființate în aceeași perioadă, ce tipuri de entități au fost cel mai afectate sau câți angajați aveau companiile radiate. Fără aceste repere, indicatorul nu poate fi citit ca o măsură completă a mortalității antreprenoriale, dar poate fi folosit ca semnal timpuriu al unei selecții mai dure în piață, mai ales în județele și sectoarele unde ritmul de creștere a radierilor a depășit clar media națională de 6,27%.

În aprilie 2026, cele mai multe radieri s-au înregistrat în București, cu 1.543 de firme, urmat de județele Constanța, cu 538, Cluj, cu 522, Brașov, cu 433, și Timiș, cu 415.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Bucuresti Constanta inflatie Romania piața muncii radieri firme