Numărul firmelor radiate în România a urcat la 30.670 în primele patru luni din 2026, cu 6,27% peste nivelul din aceeași perioadă din 2025. Pentru mediul de afaceri, semnalul nu este doar statistic: ieșirea acestor companii din registrul comercial indică blocaje de cash-flow, marje erodate de inflație și o capacitate mai slabă de a susține investiții noi sau angajări.

Concret, cea mai mare concentrare a radierilor s-a văzut în București, cu 5.325 de firme, în creștere cu 8,61% față de ianuarie-aprilie 2025. Au urmat Cluj, județul Cluj, cu 1.433 de radieri, aproape neschimbat, minus 0,07%, Timiș, județul Timiș, cu 1.390, în urcare cu 21,93%, Constanța, județul Constanța, cu 1.249, în avans cu 27,21%, Bihor, județul Bihor, cu 1.214, plus 2,19%, Ilfov, județul Ilfov, cu 1.211, plus 15,11%, și Iași, județul Iași, cu 1.210, plus 6,61%.

Miza economică diferă de la un județ la altul. În București și Ilfov, unde activitatea economică este mai densă, un număr mare de radieri poate semnala o reconfigurare rapidă a pieței și o competiție mai agresivă pentru capital și contracte. În județe cu piața muncii mai fragilă, efectul este mai direct: mai puține firme active înseamnă o bază mai îngustă pentru angajări și pentru încasări bugetare locale.

Iar datele despre piața muncii accentuează această diferență. Ilfov este estimat în 2026 la o rată a șomajului sub 1%, ceea ce sugerează o economie aproape de ocupare completă și o capacitate mai bună de a absorbi șocurile. La polul opus, Mehedinți și Teleorman sunt în jur de 8,7%-8,8%, ceea ce înseamnă că orice închidere suplimentară are o probabilitate mai mare să se traducă în ieșiri din ocupare, nu doar în mutarea forței de muncă spre alte firme.

Presiunea s-a mutat spre județe dinamice, nu doar spre zonele slab dezvoltate

Cele mai mari salturi procentuale ale radierilor au fost înregistrate în Călărași, județul Călărași, plus 46,01%, Galați, județul Galați, plus 39,65%, și Caraș-Severin, județul Caraș-Severin, plus 28,07%. Scăderile cele mai ample au fost în Giurgiu, județul Giurgiu, minus 26,05%, Bistrița-Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, minus 24,5%, și Olt, județul Olt, minus 22,16%.

Numai că o creștere mare în procente nu înseamnă automat cel mai mare impact în valoare absolută. Călărași a avut 238 de radieri, mult sub București, cu 5.325, sau Timiș, cu 1.390. Pentru un investitor sau creditor, diferența este relevantă: riscul sistemic și efectul asupra lanțurilor de furnizori sunt mai vizibile în centrele economice mari, chiar dacă ritmul de deteriorare pare mai abrupt în județele mici.

Comerțul și construcțiile, sectoarele cele mai afectate de radieri

Potrivit Economica, distribuția pe sectoare arată că radierile s-au concentrat în domeniile cu expunere directă la consum, costuri operaționale și capital de lucru. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor, a cumulat 6.079 de radieri, cel mai mare număr dintre toate sectoarele, deși în scădere cu 9,99% față de primele patru luni din 2025. Construcțiile au avut 2.340 de radieri, minus 5,19%, activitățile profesionale, științifice și tehnice 2.204, minus 5,61%, iar agricultura, silvicultura și pescuitul 2.077, cu o contracție mult mai abruptă, de 37,17%.

Acest tablou spune două lucruri utile pentru decizia de business. Primul: comerțul rămâne sectorul cu cea mai mare uzură antreprenorială, chiar dacă ritmul radierilor a încetinit față de 2025. Al doilea: agricultura iese în evidență prin scăderea foarte puternică a numărului de radieri, ceea ce poate însemna fie o bază deja curățată în anul anterior, fie o temperare a ieșirilor, însă datele publicate nu precizează cauza exactă.

Și presiunea macroeconomică oferă un reper pentru interpretare. Inflația de 10,9% a depășit creșterea profitului corporativ de 1,5%, ceea ce înseamnă comprimarea marjelor în termeni reali. Pentru firmele mici și medii, mai ales din comerț și construcții, o astfel de diferență se vede rapid în amânarea investițiilor, rotația mai lentă a stocurilor și renunțarea la entitățile fără perspectivă de rentabilitate.

În lipsa unei defalcări pe dimensiunea companiilor, nu poate fi stabilit câte dintre radieri aparțin microîntreprinderilor, IMM-urilor sau firmelor mari. Nici numărul locurilor de muncă afectate nu a fost anunțat până acum. Dar structura pe sectoare sugerează o expunere ridicată tocmai în zonele unde predomină firmele cu capitalizare redusă și sensibilitate mare la costurile de finanțare și la consumul intern.

În aprilie 2026, au fost consemnate 9.827 de radieri, ceea ce reprezintă aproape o treime din totalul din ianuarie-aprilie. Cele mai multe au fost în București, cu 1.543, urmat de Constanța, județul Constanța, cu 538, Cluj, județul Cluj, cu 522, Brașov, județul Brașov, cu 433, și Timiș, județul Timiș, cu 415. Pentru trimestrul al doilea, aceasta este o indicație că ieșirile din piață nu s-au oprit la final de martie, ci au continuat într-un ritm ridicat.

Pentru companii, lectura practică a datelor este legată de contrapartidă și de expunerea regională. În județele cu creșteri puternice ale radierilor, riscul comercial poate urca prin întârzieri la plată, contracte suspendate și volatilitate mai mare în rețelele de furnizori. În București, Timiș, Constanța și Ilfov, unde volumele sunt mari sau în accelerare, semnalul este mai degrabă de selecție agresivă a pieței decât de simplă stagnare economică.

Pe termen mediu, efectul financiar relevant este dublu: baza de companii care poate genera investiții și taxe se subțiază în zonele unde ritmul radierilor crește, iar capitalul rămas tinde să se concentreze în firme mai reziliente. Datele disponibile până acum nu indică măsuri guvernamentale dedicate care să frâneze acest trend sau programe anunțate explicit pentru restructurarea companiilor înainte de radiere.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
costul capitalului Economia României Financiarul firme radiate piața muncii