Companii

Avertisment dur pentru mediul de afaceri. Ce se intampla cu 27 miliarde de euro dupa criza politica

Avertisment dur pentru mediul de afaceri. Ce se intampla cu 27 miliarde de euro dupa criza politica

Căderea guvernului în urma recentei moțiuni de cenzură aruncă o umbră densă asupra unor finanțări europene și proiecte strategice evaluate la aproape 27 de miliarde de euro. Această instabilitate politică lovește o economie care abia încerca să își mențină echilibrul sub presiunea deficitului bugetar și a costurilor ridicate de finanțare pe piețele externe.

Reacția piețelor financiare nu iartă pe nimeni

Piețele financiare reacționează instantaneu la incertitudine, iar efectele se văd deja cu ochiul liber pe panourile caselor de schimb și în dobânzile la care se împrumută statul român. Dar oare v-ați gândit vreodată cât de repede se transferă o criză de la Palatul Victoria direct în portofelele dumneavoastră? Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, explică mecanismul de transmisie a acestui șoc economic. „Corecţiile dictate de pieţe sunt nemiloase şi, din păcate, vor fi extrem de costisitoare pentru toţi românii”, declară analistul. Scăderea bruscă a încrederii investitorilor străini pune o presiune enormă pe moneda națională. Când leul se depreciază rapid în fața monedei unice europene, companiile care se bazează pe importuri sunt forțate să ajusteze prețurile la raft. Iar dumneavoastră veți simți această diferență la fiecare vizită în supermarket sau la plata facturilor calculate direct în euro.

Pericolul din spatele retrogradării ratingului suveran

Un risc major identificat în mediul de business este posibila retrogradare a ratingului suveran al României direct în categoria „junk”. Numai că un astfel de scenariu negru ar arunca în aer costurile de finanțare pentru stat, pentru companiile private și pentru familiile cu credite ipotecare. Într-o analiză publicată recent de zf, se arată că țara noastră are pe masă fonduri uriașe care riscă să rămână doar pe hârtie. Vorbim despre aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani disponibili exclusiv până în luna august 2026. La aceste sume se adaugă alte 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE (un instrument financiar destinat investițiilor vitale în infrastructură și industria de apărare). Situația a devenit de-a dreptul critică în ultimele zile. „N-am reuşit până acum să atragem decât o treime din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles. Dacă nu vom reuşi să respectăm angajamentele de reformă, PNRR va rămâne în istoria României drept Planul Naţional de Reforme Ratate”, punctează Adrian Negrescu.

Cifrele care arătau o stabilizare economică

Până la declanșarea acestui haos pe scena de la București, existau semnale clare de stabilizare macroeconomică. Deficitul bugetar scăzuse la 21 miliarde lei în primul trimestru din 2026, comparativ cu gaura masivă de 43,6 miliarde lei înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Și investițiile străine directe bifaseră un avans spectaculos de 45% în 2025, urcând până la 8,1 miliarde euro. Iar investițiile susținute din fonduri europene și PNRR crescuseră cu 12,7%, atingând nivelul de 16,23 miliarde lei. Ritmul de creștere a deficitului de cont curent se temperase vizibil, oferind o gură de oxigen Băncii Naționale. „Observăm o corecţie reală a cheltuielilor cu personalul bugetar şi o plafonare a ritmului în care cresc cheltuielile rigide ale statului, un semnal că aparatul administrativ încearcă o cură de slăbire”, se detaliază în analiza Frames. E drept că aceste ajustări pozitive sunt acum puse sub un mare semn de întrebare de blocajul guvernamental.

Nota de plată a incertitudinii politice

Fără un executiv stabil și funcțional, marile proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere, dezvoltarea industriei naționale de apărare și aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sunt complet paralizate. Să fim serioși, marii jucători instituționali caută predictibilitate pe termen lung, nu surprize zilnice și schimbări bruște de legislație. Aderarea la OCDE nu reprezintă doar o diplomă de onoare pe peretele vreunui minister de la București. Pentru mediul de afaceri românesc, acest statut ar aduce automat un risc de țară mai mic și acces la linii de creditare mult mai ieftine pe piețele internaționale de capital. „Dacă nu vom avea rapid un guvern capabil să pună în practică aceste reforme, din păcate ne vom îndrepta spre o recesiune dură, pentru că pieţele nu vor ezita să sancţioneze România pentru acest derapaj politic”, avertizează managerul Frames.

Cifrele reci nu lasă loc de interpretări.

Cursul valutar a reacționat brutal la șocul demiterii guvernului, un euro atingând cotația de 5.2180 lei pe piața interbancară, în timp ce moneda americană s-a tranzacționat la 4.4644 lei, iar lira sterlină a urcat la 6.0453 lei. Orice zi de întârziere în formarea unei noi majorități parlamentare adaugă noi puncte procentuale la dobânzile pe care trezoreria statului le va accepta la viitoarele licitații de titluri de stat, costuri care vor fi suportate din taxele și impozitele plătite de noi toți.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Negrescu Bruxelles Frames. OCDE PNRR social