De ce cheltuiești mai ușor banii primiți cadou și cum îi împarți înainte să cumperi

Banii primiți cadou sau ca bonus se pot cheltui mai ușor decât salariul fiindcă par bani „în plus”, deși au aceeași valoare și pot acoperi aceleași nevoi. Ca să eviți o cumpărătură făcută pe moment, hotărăște înainte cât merge la plăți apropiate, datorii, economii și plăceri.

De ce cadoul pare mai ușor de cheltuit

Mintea poate pune salariul în categoria facturilor, iar cadoul în categoria răsfățului. Richard Thaler a descris în 1985 acest obicei, numit „contabilitate mentală”: judecăm banii și după locul de unde vin, nu doar după suma lor. Un ghid al Federal Reserve Bank of St. Louis explică de ce un bonus sau un cadou nu valorează mai puțin decât banii câștigați prin muncă.

În studiul „The Psychology of Windfall Gains”, publicat în 1994, Arkes și colaboratorii au comparat oameni care au primit bani pe neașteptate cu oameni care știau dinainte că îi vor primi. Primii au cheltuit și au pariat mai mult. Rezultatul descrie grupurile studiate, nu spune că fiecare persoană va face la fel.

Un studiu din 2026, „The Robustness of Mental Accounting Across 21 Countries”, a testat acest fel de a trata banii la 5.589 de persoane din 21 de țări. Cele șapte situații testate au dus la rezultate în aceeași direcție, iar 90,5% dintre rezultatele analizate separat pe țări au fost semnificative. Studiul nu stabilește ce parte dintr-un cadou va cheltui o anumită persoană.

Cum împarți suma înainte de prima cumpărătură

Începe cu suma pe care o poți folosi efectiv. Pentru bani încasați în cont sau în numerar, o ordine practică este să acoperi întâi plățile esențiale apropiate, apoi să decizi cât aloci datoriilor costisitoare, rezervei pentru urgențe, unui scop plănuit și plăcerilor. Nu există un procent din bonus potrivit tuturor.

1. Scrie suma primită și scade plățile esențiale care ajung curând la termen, inclusiv ratele datorate.
2. Din ce rămâne, stabilește dacă poți plăti în plus dintr-o datorie care te costă mult.
3. Alege cât pui deoparte pentru o urgență și pentru un scop deja plănuit. Dacă ai această posibilitate, programează transferul înainte să începi cumpărăturile.
4. Fixează o sumă pentru plăceri din banii rămași.
5. Dacă banii se termină la un pas, trece zero la pașii următori. Nu aloca aceeași sumă de două ori.

Poți completa planul înainte să folosești banii. Suma primită: _____ lei. Totalul celor cinci rânduri trebuie să fie cel mult egal cu suma primită.

La un cadou în numerar de 1.000 de lei, de exemplu, poți aloca 300 de lei unor plăți apropiate și 200 de lei unei datorii costisitoare. Rămân 500 de lei: 250 de lei merg în rezerva de urgență, 150 de lei la un scop plănuit și 100 de lei la plăceri. Sumele sunt alese pentru exemplu, nu sunt cote recomandate tuturor.

Dacă primești un bonus de 1.000 de lei când ai plăți esențiale apropiate de 800 de lei, le poți acoperi mai întâi. Cei 200 de lei rămași pot merge la o datorie costisitoare; pentru celelalte rânduri rămâne zero. Planul se schimbă odată cu plățile pe care le ai, nu cu numele încasării.

Un card cadou de 1.000 de lei poate fi folosit numai acolo unde este acceptat. Dacă magazinul vinde produse pe care plănuiai oricum să dai 300 de lei, le poți plăti cu cardul, iar pe card rămân 700 de lei pentru cumpărături permise. Dacă aveai deja puși deoparte cei 300 de lei în numerar, îi poți împărți, de exemplu, în 200 de lei pentru datorie și 100 de lei pentru rezervă. Nu poți trata restul de pe card ca bani cu care plătești o factură la un comerciant care nu îl acceptă.

Cum amâni o cumpărătură neplănuită

Înlocuiește „voi cheltui mai puțin” cu o regulă care spune ce faci într-un moment precis: „Dacă pun în coș un produs pe care nu plănuiam să îl cumpăr, aștept 25 de ore înainte să plătesc”. O analiză din 2006, „Implementation Intentions and Goal Achievement”, a reunit 94 de teste și a găsit că astfel de planuri concrete i-au ajutat pe participanți să își atingă obiectivele. Rezultatul privește mai multe feluri de obiective, nu doar cumpărăturile.

Pauza de 25 de ore merită încercată mai ales la cumpărăturile online. Experimentul din teza „Impulse Buying: Designing for Self-Control”, publicată în 2020 la University of Michigan, a arătat că o astfel de amânare a micșorat impulsul și intenția de cumpărare, dar o pauză de 10 minute nu a dus la scăderi semnificative ale cumpărăturilor sau ale sumei cheltuite. În timpul pauzei, poți scrie de ce ai nevoie de produs și de ce ai putea renunța la el. Cele 25 de ore nu garantează că nu îl vei cumpăra.

Cum vezi dacă regula îți păstrează bani

Notează timp de patru săptămâni cumpărăturile neplănuite și cât ai cheltuit pe ele. Aplică apoi regula în următoarele patru săptămâni și compară aceleași cifre, banii transferați în economii și produsele la care ai renunțat după pauză. Compară și ce bani ai încasat și ce plăți neobișnuite ai avut în fiecare perioadă, ca să nu pui orice diferență pe seama regulii.

Dacă transferul pentru economii este mereu amânat până după cumpărături, îl poți programa când încasezi banii. Într-un experiment publicat în 2018 în „Saving by Default”, plățile puse direct într-un cont au dus la economii cu 131% mai mari după trei luni decât plățile în numerar. Studiul a fost făcut într-o zonă rurală din India; procentul nu este o promisiune pentru economiile tale.

Întrebări frecvente

Un cupon de reducere mă poate face să cheltuiesc mai mult?

Da. Studiul „Mental Accounting and Small Windfalls”, publicat în 2009, a găsit că folosirea unui cupon de 10 dolari la un magazin alimentar online a fost însoțită de o cheltuială medie cu 1,59 dolari mai mare, mai ales pentru produse cumpărate rar. Verifică suma finală din coș, nu doar valoarea cuponului.

De ce cumpăr lucruri plăcute cu un card cadou?

Trei studii din „Gift Cards and Mental Accounting”, publicat în 2014, au legat cardurile cadou de cumpărături făcute pentru plăcere. Cercetarea „On the Mental Accounting of Restricted-Use Funds”, din 2015, a arătat și că un card valabil la un anumit comerciant poate orienta alegerea spre produsele obișnuite ale acelui magazin. Aceste rezultate nu înseamnă că orice cumpărătură făcută cu un card cadou este impulsivă.

Ce procent dintr-un bonus ar trebui să economisesc?

Nu există un procent valabil pentru fiecare bonus. Completează întâi plățile apropiate și celelalte destinații din plan, apoi stabilește suma pe care o poți pune deoparte.

E suficient să economisesc prin rotunjirea plăților?

Rotunjirea mută bani deoparte numai când faci cumpărături. În analiza publicată în 2022 de Consumer Financial Protection Bureau, regulile de economisire la fiecare salariu au fost asociate cu o creștere a economiilor de aproximativ 1,5 până la 3,5 ori mai mare decât regulile pornite de cheltuieli. Este o legătură observată în date, nu o sumă garantată.

Surse verificate la 8 noiembrie 2026: Federal Reserve Bank of St. Louis; Consumer Financial Protection Bureau; studiile publicate în Marketing Science, Organizational Behavior and Human Decision Processes, Journal of Consumer Research, Advances in Experimental Social Psychology, Journal of Economic Behavior & Organization, Journal of Behavioral Decision Making și American Economic Journal: Applied Economics; teza publicată la University of Michigan.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetOana Radu se temea să urce pe scenă din cauza fricii de boli. A încercat și ajutorul unui psihologLylaCe faci când te gândești prea mult și revii la aceeași grijăRevista IoanaSarea cu potasiu ar putea preveni 2,96 milioane de decese pe an dacă ar înlocui toată sarea consumată în lume, estimează un studiuNews24Cât te-ar costa 5 zile în 10 orașe cu zbor direct din România și unde bugetul de bază rămâne sub 300 €Dolce SportCarlos Alcaraz l-a învins pe Ben Shelton și a câștigat pentru prima dată turneul de la ParisGetPonyProprietarii de mașini electrice chestionați iau mai des în calcul un hibrid ca următoare mașină, de la 23% în 2025 la 28% în 2026