România a închis anul 2025 cu un deficit comercial de 2,6 miliarde de euro în industria modei, după importuri de haine și pantofi de 7,3 miliarde de euro și exporturi de 4,7 miliarde de euro. Schimbarea este structurală: în urmă cu 20 de ani, același sector aducea un excedent de aproape 2 miliarde de euro.

Mai precis, decalajul actual dintre importuri și exporturi este cu 1 miliard de euro peste deficitul din 2020, primul an de pandemie, când România ajunsese deja la minus 1,6 miliarde de euro. Față de 2010, când industria mai păstra un plus comercial de 300 de milioane de euro, deteriorarea este de 2,9 miliarde de euro. Iar dacă reperul este acum 15 ani, când excedentul era de 800 de milioane de euro, trecerea la minusul de astăzi arată o inversare de 3,4 miliarde de euro.

Pentru companiile locale, semnalul nu este doar contabil. Un deficit de această dimensiune arată că cererea internă este alimentată tot mai mult din import, nu din producție locală, ceea ce mută valoarea adăugată, marjele și locurile de muncă în afara țării. În practică, firmele care produc în România pierd teren exact într-un sector în care economia locală a fost, mult timp, exportator net.

Și structura cifrelor indică un dezechilibru clar: importurile de 7,3 miliarde de euro au fost cu 2,6 miliarde de euro peste exporturile de 4,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că exporturile au acoperit doar parțial consumul alimentat din exterior. Pentru balanța comercială, efectul este direct, fiind vorba despre presiune suplimentară pe deficitul extern într-un segment de consum de masă, nu într-o nișă.

Trecerea de la excedent la deficit

Seria de date arată o erodare treptată, nu un accident conjunctural. De la excedentul de aproape 2 miliarde de euro de acum 20 de ani, România a coborât la un plus de 800 de milioane de euro acum 15 ani, apoi la 300 de milioane de euro în 2010, pentru ca în 2020 să intre pe deficit, la 1,6 miliarde de euro, și să ajungă la 2,6 miliarde de euro în 2025.

Această traiectorie sugerează două mișcări simultane. Prima este pierderea competitivității industriale locale într-un sector expus puternic la costul muncii și la presiunea importurilor ieftine. A doua este creșterea puterii de cumpărare, care susține consumul, dar nu se traduce automat în cerere pentru producția realizată în România. Rezultatul este o economie care consumă mai multă modă decât produce pentru export.

Conform ZF, calculele bazate pe datele INS arată că România a devenit dintr-un mare exportator un importator și consumator major pe piața de fashion. Pentru mediul de afaceri, schimbarea contează fiindcă reduce ponderea producției locale în lanțul valoric și face sectorul mai dependent de furnizori externi, curs valutar și costuri logistice.

Dar problema nu se oprește la companiile de profil. Când un sector care genera excedent intră pe deficit și adâncește minusul cu 1 miliard de euro în trei ani, semnalul se transmite mai departe către investitori: capacitatea economiei de a păstra producție manufacturieră competitivă slăbește exact în industriile unde avantajul de cost a contat decisiv.

Competiția europeană și necesitatea investițiilor

Contextul european complică ecuația. Deficitul comercial al Uniunii Europene cu China a ajuns la un nivel record de 1 miliard de euro pe zi, ceea ce pune presiune pe producătorii europeni în ansamblu. Pentru jucătorii din România, acest lucru înseamnă concurență mai dură pe preț și pe viteză de aprovizionare, într-un moment în care avantajul local de cost este mai slab decât în urmă cu un deceniu sau două.

Numai că România intră în această competiție și cu o capacitate mai redusă de a atrage capital industrial relevant. În ultimii 15 ani, România a atras 1,8 miliarde de euro capital chinez, mult sub cele 11,2 miliarde de euro atrase de Ungaria în același interval. Diferența este de 9,4 miliarde de euro, ceea ce poate conta în sectoarele unde investițiile noi susțin tehnologia, productivitatea și rezistența la concurența importurilor.

Datele disponibile până acum nu precizează proveniența exactă a importurilor de haine și pantofi și nici piețele de destinație pentru exporturile României, astfel că partenerii comerciali cheie nu pot fi izolați din aceste informații. Nu au fost anunțate nici proiecții oficiale pentru evoluția deficitului în anii următori și nici măsuri concrete de corecție la nivel național sau european.

Pentru investitori și manageri, lectura utilă este alta: un sector care a trecut de la un excedent de aproape 2 miliarde de euro la un deficit de 2,6 miliarde de euro într-un interval de 20 de ani indică o repoziționare a economiei către consum și import, nu către consolidarea bazei industriale. Iar între 2020 și 2025, minusul s-a adâncit de la 1,6 miliarde la 2,6 miliarde de euro, ceea ce fixează cel mai clar reper financiar de urmărit pentru anii următori.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
deficit comercial exporturi importuri industria modei România