Soiurile românești câștigă acces pe piețe mature, iar modelul de business mizează pe marjă, nu pe volum

De la 6 hectare cumpărate în 2010 în Somova, județul Tulcea, crama La Sapata a ajuns la 24 de hectare și la o capacitate de până la 100.000 de litri anual, iar jumătate din acest volum pleacă deja la export, inclusiv spre Statele Unite și Japonia. Într-un sector în care extinderea rapidă poate eroda calitatea, cazul acestei investiții arată opusul: creșterea a fost făcută în pași mici, cu o limită asumată de producție pe hectar.

Față de suprafața inițială de 6 hectare, plantația este de patru ori mai mare în 2026, iar raportul dintre volum și piață spune mai mult decât cifra brută: 50% din producție merge în afara României, în Statele Unite, Japonia, Elveția, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca și Belgia. Pentru un producător de nișă, acesta este un indicator esențial, pentru că validează atât produsul, cât și capacitatea comercială de a intra pe piețe mature și competitive.

Cum a fost finanțată extinderea cramei

Antreprenorul Roberto Pieroni, care a cumpărat în 2010, împreună cu un partener, cele 6 hectare de vie veche înființată în anii ’80, a construit afacerea din fonduri proprii, subvenții și fonduri europene. Investiția totală în vie și cramă se ridică la câteva milioane de euro. Arhitectura finanțării indică un model de capitalizare prudent, fără investiții disproporționate față de dimensiunea exploatației.

Miza economică este mai clară în mixul de produs decât în suprafață. Soiurile românești, Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră, sunt cele mai căutate la export, ceea ce mută avantajul competitiv din zona volumului în zona diferențierii. Vinul alb reprezintă aproximativ 70% din producția totală.

Pe piețe precum Japonia, unde consumul este sofisticat și deschis produselor de nișă, și în Statele Unite, unde competiția este ridicată, intrarea cu soiuri autohtone funcționează ca test de validare a calității. Așa cum relatează Libertatea, jumătate din producția cramei La Sapata merge deja pe aceste piețe externe, iar acesta este, pentru un investitor din agrobusiness, semnalul relevant: produsul local poate obține tracțiune comercială dacă propunerea nu copiază oferta standard, ci o diferențiază.

Calitatea vinului primează în strategia de producție

Strategia de producție întărește aceeași teză. Producția medie este menținută intenționat la 7,5-8 tone de struguri la hectar pentru a asigura calitatea vinului. Într-o ecuație de business, limitarea randamentului agricol înseamnă renunțare deliberată la volum suplimentar în schimbul unei poziționări care susține exportul și cererea pentru etichete locale.

„Am avut încredere că România va intra în UE”, a spus Roberto Pieroni, antreprenor.

În termenii unei investiții străine directe în agricultură de nișă, precedentul contează. Punctul de plecare a fost o vie veche din anii ’80, cumpărată în Somova, județul Tulcea, iar extinderea până la 24 de hectare nu a schimbat filosofia operațională: concentrarea a rămas pe producție ecologică, pe soiuri românești și pe export. Pentru alți antreprenori din sector, semnalul util nu este dimensiunea absolută a cramei, ci faptul că o exploatație relativ restrânsă poate intra pe piețe externe dacă își construiește marja prin calitate și identitate de produs.

Reperele modelului care a făcut exportul posibil

Cazul cramei La Sapata indică trei filtre de decizie pentru o investiție comparabilă în viticultură. Primul este scalarea treptată: afacerea a pornit de la 6 hectare și a ajuns la 24, adică prin multiplicarea unei baze testate, nu printr-o capacitate mare instalată de la început. Al doilea este mixul de produs: cele mai căutate la export sunt soiurile românești, nu etichete construite pe varietăți fără diferențiere clară. Al treilea este disciplina de producție: menținerea la 7,5-8 tone de struguri la hectar arată că randamentul agricol maxim nu este obiectivul central atunci când piața țintă plătește pentru calitate.

Din aceeași logică rezultă și limita modelului. Fără un produs distinct și fără acces la piețe externe, o producție de 100.000 de litri rămâne doar o cifră operațională. Cu 50% din volum trimis la export și cu 70% din producție concentrată pe vin alb, crama și-a definit însă clar profilul comercial, ceea ce reduce dependența de o singură piață și de un singur tip de consum.

„Vrem calitate, nu cantitate”, a spus Roberto Pieroni, antreprenor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportMihaela Cambei a ratat medalia la Mondiale, dar rezultatul ei contează pentru Jocurile Olimpice din 2028News24Droguri găsite la o tabără de dezvoltare personală din Hunedoara. Organizatorii au fost reținuțiGetPonyAFM redeschide Rabla Auto 2026 pe 3 noiembrie, iar cererile vechi nu mai sunt valabileBravonetCosmin Seleși a fost operat după aproape un an de probleme digestive. A spus că urma să plece acasăLylaAccesul copiilor la rețelele sociale sub 16 ani. Ce presupun acordul parental și limitele propuseRevista IoanaCei care lucrează de luni până vineri au patru zile libere între 28 noiembrie și 1 decembrie 2026