Impactul pandemiei asupra femeilor angajate din România: stres și epuizare în creștere
Studiu Deloitte: Majoritatea femeilor se simt copleșite la locul de muncă
Un studiu recent realizat de Deloitte evidențiază efectele semnificative ale pandemiei de coronavirus asupra angajaților din România, în special asupra femeilor. Conform cercetării, 53% dintre acestea resimt un nivel crescut de stres comparativ cu anul precedent, iar 46% se declară epuizate și iau în considerare demisia.
Epuizarea ca motiv principal pentru plecare
studiul global „Women @ Work 2022” arată că epuizarea este un factor major care determină decizia de a părăsi locul de muncă pentru 40% dintre respondente. De asemenea, mai mult de jumătate dintre participantele la studiu intenționează să renunțe la actuala companie în următorii doi ani, iar doar 10% afirmă că plănuiesc să rămână mai mult de cinci ani.
Rolul liderilor în sprijinirea angajatelor
Un aspect pozitiv al studiului este diferența semnificativă observată între femeile care lucrează sub conducerea liderilor ce susțin egalitatea de gen. Doar 3% dintre acestea se simt epuizate, iar 90% afirmă că motivația lor profesională este bună sau foarte bună. În plus, niciuna nu caută activ un nou loc de muncă și doar 9% iau în calcul o plecare iminentă.Dintre cele care beneficiază de astfel de lideri, 87% spun că primesc suport adecvat pentru sănătatea emoțională și pot discuta deschis despre problemele personale legate de muncă.
Provocările sistemului hibrid
Flexibilitate insuficienta pentru angajatele hibrid
Studiul relevat faptul că aproape jumătate (44%) dintre femeile angajate lucrează într-un sistem hibrid. Cu toate acestea, majoritatea (54%) considerând că nu au suficient control asupra programului lor sau a locului unde își desfățoară activitatea. De asemenea, multe se plâng că regulile stabilite sunt neclare și le afectează capacitatea de a-și gestiona responsabilitățile familiale.
94% dintre respondente tem să ceara flexibilitate in program din frica diminuării șanselor la promovare. Aproape 60% din cele care lucrează hibrid simt excluziune din întâlniri importante și aproape jumătate menționează lipsa interacțiunii cu liderii ca pe o barierã in avansarea profesionalã.
Percepții negative privind oportunitățile profesionale
Mai puțin decât jumătate (45%) dintre respondenți afirmând că reușesc să se desconecteze ușor după orele lucrătoare; contrar acestora,34 % întâmpină dificultati in acest sens si temeri legatde impactul disponibilitatii permanente asupra carierei lor . În plus ,aproape jumatatea respondentelor s-au declarat mai pesimiste fațăde perspectivele profesionale comparativ cu anul anterior .
Îngrijorările persistente ale femeilor active
Alexandra Smedoiu ,Partener Deloitte România ,subliniazã importanța asigurării unui mediu echitabil pentru toți angajații . Aceasta atrage atenția asupra responsabilităților suplimentare pe care le au adesea femeile acasă şi necesitatea unui sprijin sporit atât din partea familiei cât şi a companiilor .
Studiul „women @ Work” realizat pe un eșantion global format din aproximativ 5.0000 femei din zece țări scoate în evidență impacturile pandemiei COVID-19 asupra echilibrului între viața personalã si cea profesionalã precum si progresele făcute către egalitate genderialla locurile de munca .
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportExperimentul lui Gheorghe Hagi, ratat din punct de vedere al rezultatului, iar România rămâne fără punct după 2-4 cu Bosnia
GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 km
BravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”
LylaCe poți face pentru a întârzia îmbătrânirea pielii. Vara, evită soarele între orele 10 și 17
Revista IoanaCartofii dulci ies crocanți cu metoda cuptorului rece. Îi coci 20 de minute și îi rumenești încă 10
News24România solicită reguli flexibile pentru exporturile de ovine și caprine și păstrarea ANT după 2027
