Companiile care se finanțează în euro și investitorii expuși pe active europene așteaptă. Banca Centrală Europeană a păstrat dobânda la facilitatea de depozit la 2,25%. Decizia vine după ce inflația din zona euro a coborât la 2,8% în iunie. Totuși, tensiunile din Orientul Mijlociu au împins din nou petrolul Brent peste 90 de dolari pe baril.

La șase săptămâni după prima majorare de dobândă din aproape trei ani, Consiliul Guvernatorilor a lăsat nemodificate toate cele trei rate. Facilitatea de depozit rămâne la 2,25%. Rata principală de refinanțare este 2,4%. Facilitatea de creditare marginală se menține la 2,65%. Această decizie a venit după o decelerare a inflației cu 0,4 puncte procentuale față de mai, când indicele era 3,2%. Inflația de bază a încetinit și ea, la 2,4%.

Creșterea prețului energiei afectează bilanțurile companiilor în două feluri. Apasă costurile operaționale. Poate împinge inflația în sus. O astfel de situație ar obliga BCE să reia majorările de dobândă, ceea ce ar ridica din nou costul finanțării. Calculul este simplu. Petrolul Brent a urcat de la aproximativ 72 de dolari pe baril la finalul lunii iunie la peste 90 de dolari. Este o diferență de peste 18 dolari pe baril, alimentată de noile tensiuni din Orientul Mijlociu.

Decizia BCE este o pauză tactică, nu un semnal de final al ciclului. Instituția evaluează cât din noul salt al energiei se transferă în prețurile din economie. Vrea să știe cât rămâne un șoc temporar. Această analiză va determina următoarea mișcare de politică monetară.

BCE urmărește energia și efectele ei secundare, nu doar inflația curentă

În comunicatul oficial, banca centrală a indicat clar ce monitorizează. Accentul cade pe prețurile la energie. Contează durata șocului și transmiterea lui în restul economiei. Acestea sunt elementele care pot schimba decizia la următoarea ședință.

„Perspectivele pentru prețurile la energie, deși foarte volatile, se situează în prezent aproape de scenariul de bază al proiecțiilor din iunie ale experților Eurosistemului și cu mult peste nivelurile înregistrate înainte de conflictul din Orientul Mijlociu.”

Asta înseamnă că referința de lucru a BCE s-a schimbat. Nu mai este nivelul petrolului de dinaintea escaladării, ci un nou palier energetic, mai ridicat. Pentru companii, implicația imediată este că un cost stabil al banilor pe termen mediu nu este încă sigur.

Potrivit Euronews, tensiunile dintre SUA și Iran au afectat traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Au alimentat din nou piața petrolului. Pentru zona euro, transmiterea este directă. Energie mai scumpă înseamnă presiune pe transport, producție și marje. Apoi apare riscul de revenire a inflației peste traseul dorit de BCE.

„Incertitudinea rămâne ridicată, iar impactul inflaționist complet al șocului energetic nu s-a manifestat încă. Prin urmare, Consiliul Guvernatorilor monitorizează îndeaproape intensitatea și durata șocului, precum și efectele sale indirecte și secundare.”

Lista de control a BCE este explicită. Intensitatea șocului. Durata lui. Efectele indirecte și secundare. Aceste repere vor conta mai mult decât simpla fotografie a inflației din iunie, care a coborât pentru prima dată în acest an.

Pauza BCE lasă piața fără ghidaj ferm pentru următoarea ședință

Christine Lagarde, președintele BCE, a exclus un angajament anticipat privind direcția dobânzilor. Mesajul este important pentru piețe. Reduce vizibilitatea asupra costului capitalului în trimestrul următor.

„Orientarea viitoare nu este în cărți în acest moment.”

Față de alte bănci centrale majore din Occident, BCE rămâne într-o poziție aparte. Este singura care a majorat dobânzile în acest ciclu. Rata Rezervei Federale a SUA este la 3,50%-3,75%. Cea a Băncii Angliei este la 3,75%. Diferența arată că BCE operează într-un cadru de dobândă nominală mai jos, dar cu o sensibilitate ridicată la șocul energetic.

Intervalul de planificare se schimbă de acum. Costul finanțării în euro nu urcă astăzi, dar nici nu primește o ancoră fermă pentru toamnă. Dacă energia rămâne scumpă sau depășește pragul de 90 de dolari pe baril, presiunea pe inflație se poate reactiva. Pauza de acum s-ar putea transforma într-o nouă rundă de înăsprire monetară. Pentru companii, asta înseamnă bugete construite cu o rezervă mai mare pentru energie și finanțare, nu cu ipoteza că vârful dobânzii a fost deja atins.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BCE Christine Lagarde dobânda-cheie inflație zona euro petrol Brent