Statul încasează din acciza și taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicate carburanților aproximativ 37 de miliarde de lei anual, potrivit unei estimări. Acestor venituri li se adaugă plățile șoferilor pentru folosirea drumurilor, deținerea mașinii și parcare.

În calculul prezentat de Observator News în seria „Legea Banilor”, publicată pe 16 octombrie, fiecare dintre cele peste 10 milioane de vehicule din România este luat în calcul cu o alimentare de 50 de litri. În acest scenariu, numai acciza și TVA ar aduce statului peste 2 miliarde de lei.

Taxarea începe înainte ca benzina și motorina să ajungă la pompă

Observator News identifică zece etape de impozitare pentru un litru de carburant până la alimentare. Sunt vizate extracția, prelucrarea și transportul, precum și munca, mediul, profitul și constituirea stocurilor strategice.

Christian Năsulea, profesor de economie, explică mecanismul în reportajul Observator News „Legea Banilor”: „Statul decide să-și taxeze propriile taxe, în așa fel încât povara fiscală să devină chiar mai mare. Exemplul cel mai bun este cel al accizei care este aplicată pentru carburanți, unde acciza este la rândul ei taxată”.

Dumitru Chisăliță, expert în energie, consideră fiscalitatea sectorului energetic una dintre principalele surse ale bugetului de stat. El subliniază și siguranța cu care sunt încasate aceste venituri.

Vasile Ștefănescu, președinte COTAR, estimează că transportul de persoane, transportul de mărfuri, service-urile și celelalte activități conexe contribuie cu peste 15% la produsul intern brut (PIB) al României.

Dincolo de taxele incluse în carburant, proprietarii și utilizatorii de mașini mai plătesc:

  • Rovinieta, taxa obligatorie pentru utilizarea drumurilor.
  • Impozitul anual pentru mașină.
  • Plata pentru locul de parcare.

Veniturile din rovinietă acoperă doar o parte din cheltuielile administratorului drumurilor

Rovinieta generează anual aproape 1,54 miliarde de lei, echivalentul a trei sferturi din veniturile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În raport cu cheltuielile anuale ale companiei, suma reprezintă însă mai puțin de 13%.

Salariile celor peste 7.700 de angajați absorb 70% din încasări. Pentru celelalte cheltuieli, între care repararea șoselelor și construirea unor rute noi, finanțarea vine de la Ministerul Transporturilor.

Ionuț Ciurea, de la proInfrastructura, contestă transparența circuitului acestor bani în reportajul Observator News „Legea Banilor”: „Nu se colectează transparent, nu se distribuie transparent, nu se investesc transparent. Nu se raportează transparent. Acciza intră în bugetul statului și de acolo se redistribuie în o mie de zări. Știm doar cât a colectat CNAIR într-un an de zile din rovinietă și cu asta basta. Nu putem să spunem X la sută din banii de rovinietă s-au dus direct în întrețienerea de drumuri”.

Ștefănescu apreciază că realizarea a 1.000-1.200 de kilometri de autostradă în 30 de ani este insuficientă în comparație cu restul Europei. În opinia sa, pentru fiecare leu plătit ca impozit, statul ar trebui să ofere facilități echivalente cu 20-30 de bani. El reclamă majorarea taxelor de la un an la altul, fără beneficii pe măsură pentru cetățeni.

Proiectele noi sunt transferate către o companie distinctă

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a fost creată în 2016 pentru a administra marile investiții rutiere noi. Primele contracte au ajuns la societate după opt ani de la înființare și au inclus:

  • O porțiune din Autostrada Unirii.
  • Tronsonul A3 dintre Ploiești și Brașov.
  • Două drumuri expres.

Societatea are în prezent 69 de salariați. Pentru 2025, rezultatele raportate includ un profit de aproape 30 de milioane de lei și datorii care depășesc 100 de milioane de lei.

Horațiu Cosma, secretar de stat al Ministerului Transporturilor, prezintă motivele reorganizării și dimensiunea proiectelor gestionate în reportajul Observator News „Legea Banilor”: „Vechea companie de drum nu își făcea treaba. Sunt foarte multe întârzieri pe actuala centură București, chiar și spre A7, spre Pașcani, pe autostrada Sibiu – Pitești. Etapizat se mută proiectele de la vechea companie, care va rămâne doar cu partea de întreținere. Au undeva la 70 de angajați și gestionează proiecte de 10 miliarde de euro. În schimb, compania veche are 7 mii de angajați și nu gestionează proiecte de 100 de ori mai mari”.

Bugetul pentru mediu include bani de monitorizare, nu de îmbunătățire a aerului

Cheltuielile șoferilor includ și efectele stării drumurilor. Un șofer intervievat de Observator News a relatat că era să își avarieze baia de ulei pe o stradă din sectorul 1 al Bucureștiului. Acesta a criticat numărul gropilor și diferența dintre taxele achitate și serviciile primite, inclusiv în infrastructură și sănătate.

Mădălina Chițu, reporter Observator News, descrie deplasările cu opriri și porniri repetate, în care cheltuielile continuă chiar dacă distanța parcursă este mică. Ea leagă poluarea din centrul Bucureștiului de traversarea orașului de către mii de șoferi, în lipsa unei șosele de centură. Nivelurile ridicate de poluare sunt semnalate inclusiv în weekend și seara.

Pentru 2026, Ministerul Mediului a primit un buget apropiat de 6 miliarde de lei, cu 13% peste nivelul anului anterior. Alocarea indicată pentru monitorizarea poluării este de 659 de milioane de lei și nu are ca destinație îmbunătățirea calității aerului. Salariile angajaților ministerului reprezintă 10% din buget.

Raul Pop, expert în mediu, explică faptul că veniturile statului acoperă cheltuieli fixe, de la salarii și utilități până la pensii. El arată că, în ultimii ani, în România, încasările nu au fost suficiente pentru aceste plăți, fiind necesare și împrumuturi.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
accize buget de stat carburanti CNAIR rovinieta TVA