Înalta Curte obligă Guvernul să aloce aproape 4,8 miliarde de lei pentru restanțele magistraților în 10 zile

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins joi, 15 octombrie 2026, recursurile Guvernului și Ministerului Finanțelor, menținând obligația de a asigura aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru drepturile salariale restante ale magistraților. Hotărârea este definitivă și executorie.

„Executivul are la dispoziție doar 10 zile din momentul în care această decizie rămâne definitivă pentru a aloca sumele”, a precizat Talida Trofin, într-un interviu video la România TV, despre termenul impus Executivului.

„Ministerul Finanțelor cât și guvernul vor plăti 1% pe zi din suma datorată în cazul în care nu se încadrează în această perioadă limită”, a adăugat ea, referindu-se la sancțiunea pentru depășirea termenului.

Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat aceeași valoare a obligației, iar purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis poziția Executivului, relatează MediaFLUX.ro: „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”.

Cum s-a ajuns la obligația de plată

Recursurile au fost considerate nefondate. Ele vizau sentința din 5 mai 2026 a Curții de Apel București, care ceruse asigurarea întregii finanțări pentru restanțele scadente în acest an, cu rectificarea bugetului dacă aceasta era necesară. Sentința a fost pronunțată în ziua demiterii cabinetului condus de Ilie Bolojan.

Pe lângă penalitatea datorată pentru întârziere, instanța a impus Guvernului și Ministerului Finanțelor o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie. Aceasta se varsă la bugetul statului și se aplică până când obligațiile sunt îndeplinite.

Instanța supremă a respins și recursurile formulate de Buzea Florin Ionel și de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Tot ca inadmisibilă a fost respinsă solicitarea Executivului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Pronunțarea fusese amânată de șapte ori înaintea termenului la care s-a dat soluția definitivă.

În săptămâna precedentă, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă cererea premierului interimar privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă.

Plata directă și emiterea unor titluri de valoare, cu rambursare la o dată stabilită, sunt instrumente posibile pentru stingerea datoriei, a explicat Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, într-o declarație relatată de TRUmedia.ro. El a precizat că alegerea instrumentului aparține Executivului și a invocat mecanismele din Codul fiscal și Legea nr. 500/2002.

Alistar a arătat că, pentru ultima tranșă, veche de cinci ani, accesoriile, adică sumele adăugate datoriei inițiale, au ajuns la aproape 68% din aceasta și continuă să se acumuleze. Separat, dobânzile penalizatoare au fost indicate la peste 21% anual din suma principală.

Poziția exprimată de conducerea instanței este că statul trebuie să finanțeze datoriile pe care le-a recunoscut prin acte normative. Alistar a susținut că necesarul de fonduri fusese fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, iar executarea hotărârilor definitive nu poate depinde de prioritățile politice.

„Nu putea niciun prim ministru putea să fie de la PSD, de la PNL, de la USR, de oriunde ar fi fost, nu putea să acorde aceste drepturi până când procesul nu s-ar fi definitivat”, a spus Remus Negoi în aceeași emisiune, despre posibilitatea acordării drepturilor înaintea încheierii litigiului. El a estimat, cu rezerva că vorbește din memorie, că aproximativ 20.000 de procese au început în perioada 2018-2019. Negoi a afirmat și că au existat negocieri, fără să se ajungă la un acord.

ÎCCJ a prezentat și dimensiunea litigiilor de muncă din aparatul de stat, care vizează 402.926 de persoane. Categoriile indicate includ:

• 171.190 de persoane din învățământ;
• 45.367 de angajați din justiție, inclusiv grefieri și informaticieni;
• 30.919 persoane din Poliție, Jandarmerie și serviciile pentru situații de urgență;
• 24.982 de persoane din finanțe publice, administrația fiscală și vamă;
• 24.171 de angajați din sectorul medical și sanitar;
• alte categorii din administrație, mediu, transport și alte sectoare.

Blocajul rectificării privește și alte cheltuieli publice. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a avertizat că, fără fonduri suplimentare, sistemul medical riscă dificultăți de funcționare în două-trei săptămâni, atât la instituțiile finanțate de minister, cât și prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. El a invocat și varianta unei rectificări prin Parlament, precizând că aceasta prezintă riscuri.

Consiliul Fiscal a cerut urgentarea rectificării și a amintit că 30 noiembrie este termenul legal pentru elaborarea legilor de rectificare bugetară.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum verifici un contact de pe o aplicație de dating înainte de întâlnire și îți protejezi datele personaleRevista IoanaCum găsești sprijin pentru copil după divorț. Ce reguli protejează relațiile de familie și cum alegi consiliereaNews24Ciprian Ciucu anunță recrutarea administratorilor pentru cinci companii municipale din BucureștiDolce SportCSO Voluntari și Volei Alba Blaj joacă sâmbătă pentru Supercupă, de la ora 16.30GetPonyToyota recheamă 30.978 de RAV4 Plug-in Hybrid 2026 care pot pierde puterea în mersBravonet„La bola negra” intră în cinematografele americane cu un pronostic de zece nominalizări la Oscar