Adrian Negrescu estimează un risc de peste 50% ca România să ajungă la rating „junk” în 6-12 luni

Riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk” în următoarele 6-12 luni a depășit pragul de 50%, estimează consultantul economic Adrian Negrescu, care avertizează că prelungirea negocierilor pentru formarea guvernului poate majora costurile de finanțare ale statului, băncilor și companiilor, potrivit Agerpres. Evaluarea a fost publicată marți, 22 septembrie 2026, și reprezintă opinia consultantului, nu o decizie anunțată de o agenție de rating.

Negrescu leagă riscul politic de o economie care ar putea cel mult să stagneze în 2026. Estimările invocate de acesta plasează evoluția produsului intern brut între 1,2% și 0,1%, după contracția de 1,7% înregistrată în primul trimestru.

Investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%. Consultantul consideră această evoluție cea mai îngrijorătoare dintre indicatorii prezentați, deoarece reducerea deficitelor depinde, în evaluarea sa, de menținerea investițiilor.

Semnalul transmis companiilor este legat de timpul în care rămân neclare viitoarele decizii fiscale. O lună suplimentară de consultări poate conta pentru un antreprenor care își construiește bugetul în funcție de taxele din anul următor, pentru o bancă aflată în procesul de evaluare a riscurilor și pentru o agenție de rating care pregătește un raport.

„Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri, economia îl măsoară în dobânzi, investiții amânate și firme închise”, a scris Adrian Negrescu, consultant economic, pe pagina sa de Facebook.

Inflația și dobânda de 6,50% mențin finanțarea scumpă

Inflația ar urma să coboare până la sfârșitul anului numai spre intervalul de 6%-7%, potrivit scenariului prezentat de Negrescu. Nivelul ar rămâne mult peste ținta oficială, susține consultantul.

Datele Eurostat oferă reperul pentru presiunea actuală asupra prețurilor.

În acest context, Negrescu estimează că dobânda de politică monetară ar putea rămâne la 6,50%. Consecința indicată de el este menținerea creditelor scumpe pentru firme și familii încă multe luni, ceea ce prelungește presiunea asupra finanțării investițiilor și asupra împrumuturilor populației.

Costurile ridicate nu se limitează, în scenariul consultantului, la creditul bancar. Randamentele titlurilor de stat cu maturitatea de 10 ani ar putea urca spre 7%-8%. Randamentul reprezintă dobânda cerută de investitori pentru a împrumuta statul, iar o creștere înseamnă cheltuieli mai mari pentru finanțarea datoriei publice.

Deficitul bugetar ar putea rămâne peste 6% din PIB. Negrescu îl plasează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, ceea ce reduce spațiul financiar disponibil statului în timp ce dobânzile cerute de investitori pot crește.

Cursul ar putea ajunge la 5,40 lei pentru un euro

Negrescu include în evaluarea sa și o posibilă depreciere a monedei naționale.

Consultantul leagă un leu mai slab de scenariul unei retrogradări a ratingului și de scumpirea importurilor, fără a prezenta însă cursul de 5,40 lei drept un rezultat deja produs.

Pentru companiile care se finanțează de pe piețe, costul banilor ar putea crește concomitent cu cel plătit de stat. Băncile ar fi expuse aceluiași mecanism, deoarece ratingul suveran influențează condițiile în care economia românească atrage capital.

Negrescu avertizează că fiecare săptămână consumată de negocierile politice reduce spațiul de manevră și mărește costul final. În evaluarea sa, întârzierea unei formule de guvernare prelungește incertitudinea pentru investițiile care depind de taxe, contracte și programe publice.

Bursa are un risc estimat de scădere mult peste potențialul de creștere

Pentru Bursa de Valori București, consultantul vede o distribuție puternic dezechilibrată a riscurilor. El estimează o posibilă corecție de până la 22%, în timp ce potențialul de creștere ar fi de numai 2%.

Cele două procente descriu un scenariu formulat de Negrescu, nu o evoluție deja înregistrată de piață. Evaluarea sa plasează cea mai mare parte a riscului în sens descendent, pe fondul stagnării economice, al investițiilor mai slabe și al incertitudinii privind guvernarea.

Presiunile sunt vizibile și în economia reală. Negrescu citează o analiză Frames conform căreia 3.855 de firme au intrat în insolvență în primul semestru, cel mai mare număr din ultimii opt ani.

Consultantul mai afirmă că zeci de mii de companii au datorii restante la stat. Insolvențele și obligațiile fiscale neachitate preced actualul blocaj politic, dar Negrescu consideră că prelungirea crizei guvernamentale le poate adânci și scumpi.

„Economia reală era deja în suferință înainte de blocajul politic”, a scris consultantul economic Adrian Negrescu.

Retrogradarea ar obliga unele fonduri să vândă obligațiunile românești

Cel mai important risc identificat de Negrescu nu este evoluția PIB-ului, ci pierderea ratingului din categoria investițională. El estimează că probabilitatea coborârii în categoria „junk” în următoarele 6-12 luni a trecut de 50%.

Categoria investițională, numită și investment-grade, delimitează obligațiunile considerate eligibile pentru fondurile care au voie să cumpere numai titluri încadrate peste un anumit nivel de rating. În scenariul explicat de consultant, retrogradarea ar obliga aceste fonduri să vândă obligațiunile românești.

Vânzările ar pune presiune pe costul finanțării, iar statul s-ar împrumuta mai scump. Efectul invocat de Negrescu s-ar transmite apoi către bănci și companii, care ar plăti la rândul lor dobânzi mai mari pentru capitalul atras.

Consultantul avertizează că instalarea unui guvern nu ar reface automat ratingul pierdut. Revenirea în categoria investițională ar dura, în evaluarea sa, ani, nu luni.

„Am impresia că mulți politicieni tratează un downgrade ca pe o notă proastă care se poate corecta la sesiunea de toamnă.”

În scenariul consultantului, efectele ar ajunge și la populație prin credite mai scumpe, deprecierea leului și prețuri mai ridicate pentru bunurile importate. Tot el avertizează că plata unor dobânzi mai mari ar consuma o parte suplimentară din buget, reducând banii disponibili pentru spitale, școli și autostrăzi.

Această succesiune de efecte depinde de materializarea retrogradării estimate de Negrescu. Pragul de peste 50% exprimă evaluarea sa asupra riscului, în timp ce costurile prezentate descriu consecințele pe care consultantul le asociază coborârii sub categoria investițională.

O formulă de guvernare ar trebui să refacă predictibilitatea pentru investiții

Negrescu indică două variante politice care ar putea aduce stabilitate: un acord larg de guvernare sau o formulă minoritară susținută în Parlament. Pentru economie, elementul urmărit de consultant este existența unei formule capabile să ia decizii și să ofere predictibilitate firmelor și investitorilor.

Diferența dintre calendarul politic și cel al companiilor apare în deciziile amânate. Liderii de partid pot trata încă o lună de consultări drept un element tactic, în timp ce antreprenorii trebuie să stabilească bugete, băncile să evalueze riscuri, iar investitorii să aleagă unde plasează capitalul.

Negrescu susține că avantajul politic obținut pe termen scurt poate lăsa României ani de dobânzi mai mari, investiții pierdute și o reputație deteriorată. În această evaluare, blocajul nu explică problemele economice deja existente, dar le prelungește durata și le majorează costul.

Investițiile reprezintă punctul comun dintre stagnarea anticipată, dificultățile firmelor și capacitatea statului de a reduce deficitele. Scăderea estimată de până la 6% ar veni într-un an în care PIB-ul ar putea avansa cu numai 0,1%-1,2%, potrivit intervalului prezentat de consultant.

Pentru bănci, menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% și riscul de țară mai ridicat ar păstra costurile finanțării la niveluri mari. Pentru companii, Negrescu invocă atât accesul mai scump la credit, cât și amânarea investițiilor pe fondul lipsei de predictibilitate.

Industria de apărare poate susține reindustrializarea numai prin decizii guvernamentale

Dincolo de riscurile imediate, Negrescu vede o oportunitate de reindustrializare prin miliardele disponibile pentru industria de apărare. Valorificarea acestor bani presupune, în evaluarea sa, existența unui guvern care să negocieze contracte, să construiască programe de retehnologizare și să atragă investitori.

Contractele ar direcționa comenzile, programele de retehnologizare ar organiza modernizarea capacităților, iar atragerea capitalului ar aduce investițiile necesare. Consultantul le prezintă ca atribuții care nu pot fi îndeplinite în absența unei conduceri guvernamentale capabile să negocieze și să decidă.

Oportunitatea industrială este plasată astfel în același interval de timp cu avertismentul privind capitalul privat. Negrescu susține că investitorii români și străini nu așteaptă încheierea negocierilor politice, ci aleg economiile în care găsesc predictibilitate.

Evaluarea publicată pe 22 septembrie leagă formarea guvernului de trei categorii de decizii economice: stabilirea cadrului fiscal pentru firme, protejarea accesului României la finanțare în categoria investițională și negocierea investițiilor asociate industriei de apărare. Soluțiile politice indicate de Negrescu rămân un acord larg de guvernare sau un executiv minoritar susținut în Parlament.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Simion Hăncescu acuză întârzierea manualelor pentru noua programă de liceu. Profesorii lucrează cu materiale propriiDolce SportUEFA și CONCACAF cer FIFA minimum 10 milioane de dolari pentru fiecare dintre cele 211 federațiiGetPonyA nins pe Transfăgărășan în noaptea de 21 spre 22 septembrie. Recomandarea DRDP Brașov pentru șoferiBravonetParamount Skydance va cumpăra Warner Bros. Discovery pentru 110 miliarde de dolari, un record la HollywoodLylaCum treci la blond platinat, fără să-ți distrugi părul. Când ai nevoie de 3 ședințeRevista IoanaPanourile din paie presate pot scurta șantierul, dar cer un proiect fixat de la început