Averea pensionarilor din UE variază de 34 de ori. România lipsește din analiza BCE și nu are reper comparativ

O analiză a Băncii Centrale Europene publicată în 2023 și reluată recent în dezbaterea europeană arată că averea netă mediană a gospodăriilor cu persoane de peste 65 de ani variază de la 1,22 milioane de euro în Luxemburg la 36.300 de euro în Letonia. Pentru investitori, administratori de active și decidenți de politică publică, diferența nu este doar statistică: ea indică niveluri foarte diferite de reziliență la pensionare, presiuni distincte pe consum și o capacitate inegală a statelor de a absorbi șocuri demografice.

1,22 milioane de euro în Luxemburg înseamnă de aproape 34 de ori mai mult decât 36.300 de euro în Letonia. Raportat la media zonei euro pentru grupa 65-74 de ani, de 185.300 de euro, Luxemburg este la peste 6,5 ori acest nivel, iar Letonia coboară la circa o cincime din medie. România lipsește din analiză, ceea ce face imposibil un benchmark direct pentru piața locală și lasă fără bază comparativă o întrebare esențială: cât capital net au, de fapt, gospodăriile aflate la pensie și cât de mult poate conta acest tampon în consum, economisire și transmiterea averii?

Miza economică este mai largă decât nivelul de trai al unei cohorte. În statele în care averea netă a pensionarilor este ridicată, presiunea exclusivă pe pensia publică tinde să fie mai mică, iar gospodăriile pot susține mai ușor cheltuieli medicale, costuri locative sau sprijin intergenerațional. În statele cu avere redusă, vulnerabilitatea la inflație, la costul energiei sau la un șoc de sănătate este mai mare, iar aceasta se poate traduce în presiune fiscală și cerere mai slabă în economie.

Belgia trece de 307.700 de euro, iar o parte din Europa de Est rămâne sub 75.900 de euro

După excluderea Luxemburgului și Maltei, Belgia are cea mai mare avere netă mediană din UE pentru gospodăriile cu persoane între 65 și 74 de ani, de 307.700 de euro. Nivelul este cu 66% peste media zonei euro, de 185.300 de euro. Irlanda urmează cu 296.700 de euro, la circa 60% peste medie, iar Franța și Germania sunt aproape la același nivel, cu 232.800 de euro, respectiv 232.100 de euro, adică cu aproximativ un sfert peste media zonei euro.

La polul opus, Letonia are 36.300 de euro, Lituania 51.400 de euro, Ungaria 54.400 de euro, Estonia 73.500 de euro, Croația 75.900 de euro și Portugalia 99.200 de euro. Chiar și Portugalia, cea mai ridicată valoare din acest grup, rămâne cu 46% sub media zonei euro. Iar Letonia este cu aproape 80% sub acest reper.

Pentru mediul de afaceri, aceste diferențe contează direct. Piețele cu gospodării vârstnice mai bogate au, în general, o capacitate mai mare de a susține consumul de servicii private, produse financiare, asigurări și active rezidențiale. În economiile unde averea netă la pensionare este scăzută, cererea este mai dependentă de transferurile publice, iar spațiul pentru investiții private ale gospodăriilor rămâne restrâns.

Profesorul Fabian Pfeffer (LMU München) explică faptul că diferențele nu pot fi citite doar prin prisma disciplinei individuale de economisire.

„Aceste diferențe transnaționale ne reamintesc că averea nu este niciodată doar rezultatul comportamentului individual de economisire. Ele reflectă interacțiunea pe termen lung dintre piețele imobiliare, statele sociale, sistemele de pensii, instituțiile de credit, transferurile familiale și căile istorice către proprietatea asupra activelor.”

Afirmația are implicații directe pentru evaluarea riscului suveran și a potențialului de creștere. Dacă averea netă este rezultatul combinat al pieței imobiliare, al pensiilor și al accesului la credit, atunci discrepanțele dintre state pot semnala și diferențe de adâncime financiară, de calitate a intermedierii și de eficiență a acumulării de capital în gospodării.

După 75 de ani, averea scade cu 22% în zona euro, iar în Austria și Germania reculul este mai sever

Gospodăriile cu persoane de peste 75 de ani au, în general, o avere netă mediană mai mică decât cele cu persoane între 65 și 74 de ani. În zona euro, diferența este de 22%. Acest recul sugerează o fază de decumulare a averii la pensionare, relevantă pentru administratorii de active, bănci și asigurători care își proiectează cererea viitoare.

În Austria, scăderea ajunge la 51%, iar în Germania la 44%, deci de peste două ori ritmul mediu din zona euro. Franța înregistrează una dintre cele mai mici scăderi, de doar 14%, cu 8 puncte procentuale sub media zonei euro și de peste trei ori mai mică decât în Austria. Diferențele pot indica structuri distincte ale activelor, dinamici diferite ale moștenirilor sau grade diferite de protecție oferite de sistemele publice.

Potrivit Libertatea, absența României din această analiză nu este un detaliu marginal, ci o lacună relevantă pentru politicile economice interne. Fără o estimare comparabilă a averii nete mediane la pensionare, piața locală rămâne fără un indicator util pentru calibrarea riscului social, pentru evaluarea sustenabilității consumului seniorilor și pentru înțelegerea capacității de economisire în a doua parte a vieții active.

Și pentru investitori lipsa reperului local complică analiza. Fără date comparabile, devine mai greu de estimat cât din averea gospodăriilor vârstnice este imobilizată în locuințe, cât este în numerar sau active financiare și câtă presiune s-ar putea muta în viitor pe bugetul public. Această informație contează în evaluarea sectoarelor dependente de consumul intern, a dezvoltării produselor de pensii și a cererii pentru servicii medicale și de îngrijire.

Dar studiul oferă totuși un semnal clar pentru România, chiar prin absență. Într-o Europă în care media averii nete mediane pentru grupa 65-74 de ani este de 185.300 de euro, iar diferența dintre extreme ajunge la aproape 1,18 milioane de euro, orice strategie privind pensiile, intermedierea financiară și piața rezidențială are nevoie de un punct de plecare statistic solid. Fără el, calibrarea politicilor și a produselor financiare pentru îmbătrânirea populației rămâne parțial o estimare, nu o măsurare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027