Conform datelor preliminare publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere de 0,1% în trimestrul al doilea din 2024 comparativ cu trimestrul anterior. În prima jumătate a anului, PIB-ul a avansat cu 0,7% pe seria brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, față de aceeași perioadă din 2023. Aceste rezultate sugerează o stabilitate economică moderată în prima parte a anului, conform estimărilor INS.
Economia României a crescut cu 1,5%. La cât a ajuns PIB
„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2024 în varianta provizorie (1) faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024″, precizează INS.
În conformitate cu datele recente, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere de 0,1% în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul I 2024. În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a avansat cu 0,8% atât pe seria brută, cât și pe cea ajustată sezonier. Această creștere reflectă o stabilitate economică moderată și o performanță pozitivă față de anul precedent.
Pentru prima jumătate a anului 2024, PIB-ul a avut un avans de 0,7% în termeni reali pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier comparativ cu semestrul I 2023. Aceste rezultate subliniază o îmbunătățire continuă a economiei, cu o rată de creștere constantă față de perioada similară din anul anterior.
Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 430,772 miliarde lei, în creștere cu 0,1% față de trimestrul anterior și cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, PIB-ul estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 853,781 miliarde lei, înregistrând o creștere de 1,5% comparativ cu semestrul I 2023. Aceste cifre indică o tendință ascendentă în economia națională.
Ce activități economice au adus contribuții pozitive
Pentru semestrul I 2024 comparativ cu semestrul I 2023, următoarele activități economice au avut un impact pozitiv asupra creșterii PIB:
- Agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB și o creștere de 10,9% în volumul de activitate.
- Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% și o creștere de 6,6% în volumul de activitate.
- Construcțiile (+0,1%), având o pondere de +5,4% și o creștere de 1% în volumul de activitate.
Pe de altă parte, sectoare precum informațiile și comunicațiile, intermedierile financiare și asigurările, precum și administrația publică și serviciile sociale nu au contribuit pozitiv la creșterea PIB:
- Informațiile și comunicațiile, cu o pondere de +7,8%, nu au avut modificări în volumul de activitate.
- Intermedierile financiare și asigurările, având o pondere de +2,2%, au înregistrat o scădere de -0,9% în volumul de activitate.
- Administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială, cu o pondere de +14,2%, au avut o creștere de 0,2% în volumul de activitate.
Unele sectoare au avut un impact negativ asupra creșterii PIB în perioada analizată:
- Industria (-0,1%), care are o pondere de +17,5% la formarea PIB, a suferit o scădere de 0,6% în volumul de activitate.
- Tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6%, au înregistrat o reducere de 1,6% în volumul de activitate.
- Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și de servicii suport (-0,1%), având o pondere de +7,6%, au văzut o scădere de 1,3% în volumul de activitate.
În schimb, impozitele nete pe produs au avut o contribuție pozitivă semnificativă la PIB, cu o pondere de +8,8% și o creștere de +0,5% în PIB. Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 5,4%, conform datelor INS.
Referitor la utilizarea PIB, principalele surse de creștere au fost:
- Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației, care au crescut cu 5,8%, contribuind cu +3,7% la creșterea PIB.
- Cheltuielile pentru consumul final individual al administrațiilor publice, cu o majorare de 1,3%, având un impact de +0,1% asupra PIB.
- Consumului final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a scăzut cu -3,4%, scăzând PIB cu -0,4%.
- Formării brute de capital fix, cu o creștere de 6,0%, contribuind cu +1,4% la PIB.
Potrivit datelor INS, exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).
„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat pentru trimestrul II 2024 varianta provizorie (1) faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu recomandările europene”, notează INS.
Banca Mondială şi-a menţinut estimările privind avansul economiei româneşti în 2024 şi 2025 în cel mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” publicat în luna iunie.
Economia românească este așteptată să înregistreze un avans de 3,3% în 2024, conform previziunilor recente, iar pentru 2025 se estimează o creștere de 3,8%, păstrând aceleași niveluri previzionate anterior. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a confirmat aceste prognoze în luna mai, menționând că principala preocupare rămâne stabilitatea fiscală a țării. Estimările BERD indică un avans de 3,2% pentru anul curent, cu o accelerație anticipată la 3,4% în 2025, în concordanță cu prognoza din septembrie 2023.
În contrast, Fondul Monetar Internațional (FMI) a ajustat estimările privind creșterea economică a României pentru 2024, scăzând prognoza de la 3,8% la 2,8% în raportul său „World Economic Outlook” publicat în aprilie. Această revizuire reflectă o viziune mai pesimistă asupra performanței economice curente, comparativ cu prognoza inițială.
Bugetul național pentru anul în curs este construit pe baza unei previziuni de creștere economică de 3,4%, ceea ce sugerează o estimare optimistă față de previziunile actualizate ale FMI. Acest lucru subliniază discrepanțele între estimările diferitelor instituții financiare și politicile economice planificate de autoritățile române.
