Ministerul Finanțelor a emis un document oficial, semnat de ministrul Marcel Boloș, prin care cere tuturor instituțiilor publice să acorde, lunar, prioritate absolută plății salariilor bugetarilor și a pensiilor. Această solicitare vine în contextul în care România se confruntă cu un dezechilibru bugetar tot mai accentuat și cu angajamente ferme față de partenerii europeni pentru reducerea cheltuielilor publice și consolidarea fiscală.
Notificarea a fost transmisă tuturor ordonatorilor principali de credite, cu precizarea că această regulă se aplică în fiecare lună, până la emiterea unor noi instrucțiuni. Măsura este menită să evite întârzierile în achitarea obligațiilor sociale esențiale, mai ales în contextul tensiunilor bugetare tot mai mari.
Salarii și pensii în vizor! Ministerul Finanțelor a emis un ordin care schimbă totul
Execuția bugetului general consolidat pentru primul trimestru al anului 2025 arată un deficit de 43,66 miliarde de lei, reprezentând 2,28% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, această valoare este semnificativ mai ridicată, fapt ce a declanșat nevoia unor măsuri urgente de disciplină financiară.
Guvernul și-a propus pentru anul în curs atingerea unui deficit ESA de maximum 7% din PIB, țintă considerată esențială pentru păstrarea credibilității în fața Comisiei Europene. În lipsa unor ajustări rapide, există riscul deteriorării ratingului de țară.
Modificarea execuției bugetare, o măsură temporară, dar cu efecte clare
Ministerul Finanțelor solicită tuturor instituțiilor – centrale și locale – să își adapteze execuția bugetară, astfel încât plata salariilor și pensiilor să nu fie întârziată, indiferent de situația economică sau de fondurile disponibile în acel moment. În practică, această schimbare presupune tăieri temporare de la alte categorii de cheltuieli, precum bunuri, servicii sau chiar investiții.
„Se impune gestionarea riguroasă a angajamentelor financiare, astfel încât să se asigure cu prioritate plata drepturilor salariale și a pensiilor. Se recomandă analiza atentă a oportunității celorlalte cheltuieli”, se precizează în documentul transmis instituțiilor publice.
Lipsa unor alocări bugetare suplimentare obligă fiecare autoritate să facă ajustări din fondurile deja existente, ceea ce poate însemna amânarea unor proiecte sau reducerea activităților curente. Impactul variază în funcție de dimensiunea și structura bugetului fiecărei entități.
Autoritățile locale, în dificultate
La nivel local, redirecționarea fondurilor spre plățile sociale poate crea dezechilibre administrative, în special în localitățile care se bazează pe finanțări lunare pentru funcționarea serviciilor esențiale. Cum această măsură nu este însoțită de un sprijin financiar suplimentar, efectele se vor resimți în mod diferit în teritoriu.
Surse citate de Profit.ro susțin că decizia de prioritizare a salariilor și pensiilor va fi menținută cel puțin până la rectificarea bugetară planificată pentru trimestrul al treilea din 2025. Până atunci, instituțiile vor trebui să își reconfigureze lunar execuția bugetară.
Semnal către piețele financiare
Analiștii consideră această decizie un semnal că bugetul României se află sub o presiune reală. Pe de-o parte, este o confirmare a angajamentului față de plata obligațiilor sociale, iar pe de altă parte, o dovadă că marja de manevră a autorităților este tot mai redusă.
Ministrul Marcel Boloș a declarat: „Este nevoie de o disciplină financiară strictă și de ajustări rapide pentru a nu pune în pericol sustenabilitatea bugetară”.
Pentru piețele externe, această decizie poate fi interpretată ca un efort de menținere a stabilității, în contextul în care România încearcă să evite o scădere a ratingului suveran. În același timp, mesajul transmis este acela că bugetul este fragil și necesită intervenții ferme și constante.
Urmează noi măsuri de corecție bugetară?
Decizia actuală, deși administrativă, ar putea fi doar primul pas dintr-un pachet mai amplu de măsuri. Specialiștii economici anticipează că, dacă deficitul nu va fi controlat, autoritățile vor recurge la majorări de taxe sau la tăieri de cheltuieli în alte domenii. De asemenea, consolidarea fiscală rămâne un criteriu de bază în evaluarea de către Comisia Europeană și agențiile de rating internaționale.
În concluzie, solicitarea Ministerului Finanțelor reflectă atât presiunea internă privind plata salariilor și pensiilor, cât și necesitatea de a oferi un semnal de stabilitate partenerilor externi. În absența unor reforme clare și a unei strategii de ajustare bugetară pe termen mediu, România riscă dezechilibre și mai adânci în lunile următoare.
