Inflația anuală din România este estimată să coboare de la 10,6% în iunie 2026 la 7,8% în iulie 2026 și apoi la 5,7% în august 2026, potrivit evaluării prezentate de Ionuț Dumitru (economist-șef al Raiffeisen Bank). Pentru piață, mișcarea ar însemna o reducere de peste patru puncte procentuale în numai două luni, până la cel mai redus nivel din ultimele trimestre.

De la 10,6% în iunie la 7,8% în iulie înseamnă o scădere de 2,8 puncte procentuale într-o singură lună. Încă două puncte procentuale ar urma să fie șterse în august, până la 5,7%. Față de nivelul din iunie, corecția cumulată din iulie-august ajunge la 4,9 puncte procentuale, ceea ce schimbă rapid indicatorul anual urmărit de companii în bugete, contracte și scenarii de finanțare.

Miza pentru mediul de afaceri este însă mai nuanțată decât sugerează prima cifră. O inflație anuală mai mică reduce presiunea asupra puterii de cumpărare și poate atenua ritmul de creștere al unor costuri indexate la inflație. Numai că, în evaluarea economistului, această coborâre vine în principal dintr-un efect statistic de bază, nu dintr-o dezinflație structurală. Pentru companii, asta înseamnă că un indicator anual mai bun nu echivalează automat cu o relaxare durabilă a condițiilor de creditare.

Scăderea inflației vine din ieșirea majorării TVA din baza de calcul

Ionuț Dumitru (economist-șef al Raiffeisen Bank) a explicat că principalul motor al mișcării din iulie și august 2026 este dispariția din calculul anual a efectului creșterii de TVA din august 2025.

„În iulie 2026 vom avea o scădere a inflaţiei anuale, în estimările noastre, vedem de la un 10,6 în iunie la un 7,8 în iulie şi încă o scădere semnificativă, de circa încă două puncte procentuale la 5,7 în august, când efectul creşterii de TVA din august 2025 va dispărea din inflaţia anuală.”

Cu alte cuvinte, baza de comparație devine mai favorabilă. Iar pentru un director financiar sau pentru un antreprenor, aceasta este distincția relevantă: indicatorul anual se ameliorează rapid, dar cauza este tehnică. Costurile operaționale, salariile, chiriile și finanțarea nu sunt descrise complet de o singură scădere de indice, mai ales când ea nu vine dintr-o corecție structurală a inflației.

Potrivit ZF, declarațiile au fost făcute de Ionuț Dumitru la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business. În aceeași intervenție, economistul a cuantificat ajustarea totală din cele două luni la peste patru puncte procentuale, un ordin de mărime rar întâlnit într-un interval atât de scurt.

„Deci practic în iulie 2026, august 2026 vom avea o reducere a inflaţiei anuale de circa patru puncte procentuale, ceea ce nu e deloc puţin, mai bine de patru puncte procentuale.”

Indicatorul se îmbunătățește, dar scenariile de finanțare nu pot fi rescrise doar pe baza lui

Pentru companii, primul efect vizibil este unul de percepție macroeconomică: o inflație de 5,7% în august ar arăta semnificativ diferit față de 10,6% în iunie, aproape la jumătate din nivelul de la începutul verii. Dar decizia relevantă nu este doar cum arată fotografia din august, ci dacă trendul poate fi susținut după ce efectul de bază dispare.

Riscul de interpretare greșită este evident în planul finanțării. Dacă scăderea este în principal tehnică, băncile și debitorii corporate au motive să trateze cu prudență ipoteza unor costuri de credit în scădere rapidă. Iar companiile românești se confruntă deja cu riscul unor dobânzi ridicate prelungite, ceea ce cere scenarii de cash-flow și investiții construite pe ipoteze conservatoare, nu pe un singur punct de inflexiune al inflației anuale.

Si pentru piața de consum mesajul trebuie calibrat corect. O atenuare a presiunii asupra puterii de cumpărare poate lăsa mai mulți bani disponibili în bugetele gospodăriilor, ceea ce contează pentru retail, bunuri de larg consum și servicii. Dar o scădere indusă de ieșirea unui șoc fiscal din bază nu oferă, singură, garanția unei reveniri solide a cererii.

Semnal util pentru piață, nu verdict asupra stabilității prețurilor

Contextul mai larg rămâne complicat. Ionuț Dumitru a legat performanța slabă a economiei României de probleme structurale, iar acest fundal schimbă felul în care trebuie citită prognoza de inflație. Pentru investitori și manageri, mesajul practic este că indicatorul anual din iulie și august 2026 poate îmbunătăți tabloul macro pe termen scurt, fără să rezolve automat cauzele care țin sus costul capitalului.

Dar piața bancară are motive să urmărească atent această fereastră de două luni. Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen au fost pe podiumul profiturilor bancare din 2025, cu câștiguri cumulate de peste 9 miliarde lei, ceea ce arată un sistem care operează încă într-un mediu de randamente ridicate. În acest cadru, o dezinflație preponderent statistică este mai degrabă un semnal de recalibrare a așteptărilor decât baza unei repoziționări agresive a riscului.

Proiecția indicată de Ionuț Dumitru fixează acum două borne clare pentru piață: 7,8% în iulie 2026 și 5,7% în august 2026, după 10,6% în iunie, iar diferența dintre o scădere tehnică și una sustenabilă va deveni criteriul central pentru orice decizie de finanțare, investiții și bugetare pe termen mediu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
costul finanțării inflatia Ionut Dumitru Raiffeisen Bank TVA