Prețul motorinei nu mai are premise reale să revină la nivelurile din anii trecuți. Pragul de 9-10 lei pe litru tinde să devină noul nivel de referință, nu doar o simplă evoluție de moment, arată o analiză recentă a pieței energetice.

Sfârșitul normalului

Un expert în energie avertizează că asistăm la o schimbare fundamentală a pieței, nu la o criză trecătoare. „Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine””, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Analiza sa este tranșantă.

„Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, continuă Chisăliță.

De ce s-a rupt ciclul pieței

Ipoteza clasică potrivit căreia energia evoluează în cicluri de creștere, corecție și revenire nu mai este validă în contextul mondial actual. Mecanismul care susținea această dinamică, anume globalizarea energetică, este parțial dezarticulat. Acum, fluxurile de aprovizionare nu mai sunt determinate strict de eficiență economică, ci de criterii geopolitice și de securitate. V-ați gândit vreodată la asta când alimentați?

Statele europene prioritizează reducerea riscului de dependență, chiar cu costuri mai mari. Această schimbare implică, în mod direct, contracte mai scumpe, diversificarea rutelor de transport și creșterea stocurilor strategice. costul energiei include astfel o componentă permanentă de securitate.

Iar războiul din Ucraina a accelerat dramatic această tendință. Energia funcționează ca un instrument geopolitic, iar prețurile reflectă tot mai mult riscul și tensiunile internaționale. În acest context, Europa plătește sistematic mai mult decât alte regiuni pentru carburanți.

Rafinării, taxe și răspunsuri politice

O altă problemă structurală, insuficient discutată, este capacitatea de rafinare. Reducerea investițiilor și închiderea unor rafinării au crescut dependența de importuri de produse finite.

Consecința e simplă.

Chiar și în scenarii de stabilizare a prețului petrolului brut, prețul motorinei la pompă poate rămâne ridicat. La aceasta se adaugă componenta fiscală (accize, TVA și taxe de carbon) care creează un prag inferior rigid al prețului. E drept că scăderile sunt limitate administrativ, în timp ce creșterile se transmit integral în prețul final.

Dar piețele continuă să opereze cu ipoteza revenirii la medie, numai că această medie nu mai există. Lumea energetică este mai fragmentată, mai politizată și structural mai scumpă. În plan politic, răspunsul este dominat de măsuri temporare – plafonări și subvenții – care nu modifică structura costurilor, ci doar amână adaptarea.

Un viitor fără energie ieftină

Durata conflictelor rămâne variabila critică. Dacă tensiunile persistă, efectul nu va fi doar volatilitate, ci o redistribuire durabilă a competitivității economice, în defavoarea Europei.

Si chiar și în scenarii favorabile – detensionare geopolitică sau scădere a cererii – nu există premise pentru o revenire la energie ieftină. Cel mult, se poate vorbi despre niveluri relativ mai scăzute față de vârfurile atinse.

Motorina ieftină nu mai este un rezultat probabil al pieței, ci o caracteristică a unui context economic care nu mai există, explică Dumitru Chisăliță.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Asociaţia Energia Inteligentă carburanti Dumitru Chisăliţă pret motorina preturi carburanti