România rămâne deschisă capitalului străin, dar investitorii trebuie să includă în evaluarea unei afaceri corupția, schimbarea rapidă a legislației, birocrația, deficitele macroeconomice și lipsa personalului calificat, arată Raportul Departamentului de Stat al SUA, care descrie climatul investițional drept „mixt”.
Departamentul de Stat al SUA sintetizează astfel situația României, „un climat investițional în continuare mixt”, și recomandă verificarea atentă a mediului de afaceri și a regulilor aplicabile înaintea unei investiții. România se apropie de nivelurile europene în privința veniturilor și productivității, însă rămâne vulnerabilă prin deficitul bugetar și deficitul de cont curent, descrise împreună ca „deficitele gemene”.
România oferă acces liber la piață și la repatrierea profiturilor
Avantajele identificate de Departamentul de Stat pornesc de la o piață internă cu 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată, salarii competitive, poziție strategică și resurse naturale. Apartenența la UE și NATO și accesul la fonduri europene completează argumentele pentru atragerea capitalului.
Domeniile indicate investitorilor americani sunt:
- IT, telecomunicații și sisteme conexe;
- industria auto, producția și industria alimentară;
- energia și apărarea;
- sănătatea și produsele de consum;
- serviciile, asigurările și băncile.
Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), creată în 2023, este principalul punct de contact dintre investitori și autorități.
Cadrul legal acordă capitalului străin tratament național, acces liber la piața internă și posibilitatea de a participa la privatizări. Investitorii pot înființa companii deținute integral cu capital străin, iar Departamentul de Stat precizează că „nu există festricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești”. După plata taxelor, 100% din profituri pot fi convertite și repatriate.
Schimbarea rapidă a taxelor reduce predictibilitatea investiției
Accesul deschis la piață este însoțit de un risc de reglementare.
Documentul notează că „lipsa predictibilității legislative și regulatorii, ca și capacitatea instituțională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investițional”.
Sectorul energetic este dat ca exemplu pentru schimbările legislative neanticipate, inclusiv cele privind taxele. Raportul enumeră taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze și taxa specială pe construcții printre măsurile modificate rapid.
Raportul arată că sectorul energetic este expus „frecvent schimbărilor legislative lipsite de anticipație, inclusiv a taxelor”.
Legislația prevede consultarea mediului privat și o perioadă de 30 de zile pentru comentarii. Autoritățile ar ocoli însă în mod regulat aceste prevederi, iar evaluările de impact ar rămâne limitate. Raportul descrie consultările publice drept „anemice” și invocă observația Comisiei Europene că modificările frecvente ale cadrului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile.
Departamentul de Stat afirmă că autoritățile „ocolesc în mod regulat” prevederile privind consultarea.
Riscul operațional nu ține astfel de accesul la piață, ci de dificultatea estimării taxelor și regulilor aplicabile unei investiții peste unul, doi sau cinci ani.
Investițiile strategice de la 5 milioane de euro intră în procedura de verificare
Din martie 2026, pragul general pentru verificarea anumitor investiții în sectoare strategice este de 5 milioane de euro, față de 2 milioane de euro anterior. O investiție sub noul prag poate fi analizată dacă există riscuri pentru securitatea națională sau ordinea publică.
Modificările adoptate în 2023 și 2026 au extins mecanismul și asupra investitorilor din UE. Taxa de depunere a fost redusă la 5.000 de euro, iar termenul general de evaluare este de 60 de zile.
Responsabilitatea finală pentru deciziile de verificare a fost transferată către Cancelaria Prim-Ministrului. Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) analizează și aprobă investițiile.
Procedura poate acoperi:
- securitatea cetățenilor și a frontierelor;
- energia, transporturile și infrastructura critică;
- sistemele informatice și de comunicații;
- securitatea financiară, bancară și a asigurărilor;
- producția de arme, muniții și explozivi;
- industria farmaceutică și agricultura;
- protecția mediului și managementul companiilor de stat.
Autorizațiile și litigiile pot prelungi calendarul unei afaceri
România dispune de mecanisme juridice pentru protejarea proprietății și a contractelor, dar aplicarea lor în instanță poate deveni, în formularea Departamentului de Stat, „un proces îndelungat, costisitor, imprevizibil și dificil”.
Investitorii reclamă experiența limitată a instanțelor în materie comercială, inclusiv în privința economiei de piață, a metodelor internaționale de afaceri și a noilor tehnologii.
Timpul cerut de obținerea autorizațiilor de urbanism, a aprobărilor de mediu, a titlurilor de proprietate și a licențelor, precum și de racordarea la utilități, poate afecta calendarul proiectelor.
Corupția depășește cu 27 de puncte percepția medie din UE
Eurobarometrul realizat în ianuarie-februarie 2025 și citat în raport arată că 90% dintre oamenii de afaceri români considerau corupția răspândită în țară, față de 63% media UE. Alți 62% apreciau că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.
Companiile atribuiau ponderi și mai mari problemelor întâlnite în activitatea economică: taxele erau indicate de 96%, schimbarea rapidă a legislației și politicilor de 91%, complexitatea procedurilor administrative de 84%, iar corupția de 72%.
Departamentul de Stat notează că România a făcut „pași importanți în combaterea corupției”.
Departamentul de Stat consemnează pașii făcuți în combaterea fenomenului, dar afirmă că acesta „rămâne o problemă eternă”. Între 2022 și 2025, 9.635 de rechizitorii și/sau condamnări au fost anulate ca efect al deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția.
Raportul menționează PREVENT al ANI printre mecanismele anticorupție.
Sistemul PREVENT al ANI a analizat, în 2025, 16.98 de proceduri de achiziții publice și a emis 15 avertismente de integritate pentru posibile conflicte de interese în proceduri în valoare de 242 de milioane de lei.
Companiile de stat cumulează pierderi de aproximativ 14 miliarde de lei
Potrivit oficialilor români, există peste 1.500 de companii de stat, multe dintre acestea acumulând pierderi istorice de circa 14 miliarde de lei. Separat, analiza OECD din 2023 menționată în raport indică 216 întreprinderi aflate integral sau majoritar în proprietatea administrației centrale.
Legea 187/2023 a modificat procedura de selectare a consiliilor de administrație și a introdus amenzi pentru limitarea numirilor temporare. În 2024 a devenit operațională AMEPIP, agenția care monitorizează și evaluează performanța întreprinderilor publice, iar cadrul privind gestionarea riscurilor și controlul intern a fost consolidat.
Codul de guvernanță este însă considerat „incomplet și neuniform”. Numirile discreționare și consiliile interimare limitează eficiența companiilor, iar guverne succesive au distribuit dividendele întreprinderilor profitabile pentru a majora veniturile bugetare.
Companiile private și cele publice concurează în aceleași condiții pentru accesul la piață și credit. Statul păstrează însă o prezență majoritară în energie, transporturi și minerit, ceea ce face guvernanța întreprinderilor publice relevantă pentru investitorii din aceste sectoare.
Sistemul bancar rămâne profitabil și bine capitalizat
Bursa de Valori București a fost promovată în 2019 de FTSE Russell la statutul de „Piață de Capital Emergentă Secundară”. România încurajează investițiile de portofoliu, iar raportul descrie sectorul bancar drept stabil, bine capitalizat și profitabil în comparație cu instituțiile similare din Europa.
Sistemul cuprinde 29 de bănci și o uniune națională a cooperativelor de credit. Datele băncii centrale citate de Departamentul de Stat arată că rata creditelor neperformante era de 2,69% în decembrie 2025, rata de solvabilitate ajungea la 23,66%, iar rentabilitatea capitalului era de 18,38%.
Capitalul privat sau străin deține o mare parte din sector. Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, ING și UniCredit se numără printre instituțiile principale, iar CEC Bank și EximBank aveau împreună 14,27% din piața bancară.
Fondurile asociate investițiilor directe pot fi convertite și transferate fără restricții, iar profiturile pot fi trimise în străinătate după achitarea taxelor.
Deficitul de personal persistă în profesiile cu calificare ridicată
Forța de muncă este descrisă drept competentă și educată, cu o foarte bună cunoaștere a limbii engleze și salarii mici în majoritatea domeniilor. Emigrația a creat însă probleme în profesii cu calificare ridicată, inclusiv în IT și educație.
Raportul indică și pregătirea insuficientă pentru universitate a unor absolvenți, în special din mediul rural, ca factor care contribuie la deficitul de personal calificat.
Populația activă număra 8,2 milioane de persoane în 2025, când rata totală a șomajului era de 6%. În jur de 2,4 milioane de români locuiau și lucrau în alte state UE.
Estimarea poverii fiscale asupra muncii era de 42,8%, comparativ cu media europeană de 38,6%. Potrivit Departamentului de Stat, guvernului îi lipsește o strategie competentă de soluționare a deficitului de forță de muncă, cu toate că au fost adoptate măsuri menite să atragă și să păstreze personalul.
Recrutarea din afara UE completează oferta locală de muncă. Pentru 2025, guvernul a menținut o cotă anuală de 100.000 de permise destinate lucrătorilor din state din afara Uniunii Europene.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyGateway Fleets comandă încă 200 de camionete electrice Workhorse W56, cu livrări din 2027
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaDe ce ajungi să te cerți cu partenerul chiar dacă există iubire și cum rupi ciclul conflictului
Revista IoanaStudiul nu găsește rezultate mai bune după proteza de genunchi cu robot față de metoda clasică
News24Bulgaria alocă 15,4% din salariul minim brut pentru un plin de motorină, iar Luxemburg 3,8%
Dolce SportExperimentul lui Gheorghe Hagi, ratat din punct de vedere al rezultatului, iar România rămâne fără punct după 2-4 cu Bosnia
