Capacitatea nouă intrată în sistem este clară: parcul eolian Urleasca, din județul Brăila, poate opera comercial după ce a primit licența ANRE, iar pentru piață miza nu este doar aportul de energie verde, ci și combinația de capital israelian, tehnologie chineză și finanțare europeană din spatele proiectului.
Proiectul include 17 turbine și este estimat să producă 270 GWh anual, un volum care mută discuția din zona de autorizare în cea de monetizare a activului, chiar dacă data exactă de la care energia va fi vândută efectiv nu este precizată.
Pentru investitori și pentru companiile care urmăresc piața de PPA, semnalul relevant este altul: un activ terminat din toamna anului 2023 a stat aproape un an până la obținerea licenței comerciale. Într-un sector în care costul capitalului este sensibil la întârzieri administrative, acest interval lung dintre finalizarea construcției și punerea în exploatare comercială arată că randamentul unui proiect nu este dat doar de resursa de vânt sau de finanțare, ci și de viteza aprobărilor.
Controlul proiectului aparține BIG Energia Holding, subsidiară a BIG Shopping Centers ltd, acționarul majoritar al AFI Properties, proprietarul centrelor comerciale AFI din România.
Turbine chinezești Goldwind, finanțate de BERD
Aici apare paradoxul care depășește proiectul din Brăila. Pentru România, efectul imediat este pozitiv prin creșterea capacității regenerabile; pentru industria europeană de echipamente, cazul Urleasca deschide însă o discuție despre cine capturează marja industrială din tranziția verde.
Potrivit Economica, tocmai această combinație a transformat Urleasca într-un proiect controversat la nivel european. Miza nu este producția de energie în sine, ci precedentul creat de utilizarea unor fonduri ale unei instituții financiare europene pentru un parc echipat cu tehnologie din afara lanțului industrial pe care UE încearcă să îl consolideze.
La Zf Power Summit de la București, în februarie 2024, Giles Dickson (CEO al Wind Europe) a legat direct investițiile noi de politica industrială europeană.
„Ursula von der Leyen a vorbit anul trecut la Parlamentul European și a spus că «viitorul tehnologiei curate în Europa trebuie făcut în Europa». Acest discurs a fost urmat de Pachetul privind Energia Eoliană cu 15 acțiuni imediate menite să consolideze lanțul de aprovizionare cu energie al Europei, și sa creeze un mediu echitabil și competitiv, inclusiv condiții de concurență echitabile. Acest lucru este bun pentru crearea de locuri de muncă, creșterea economică și securitatea energetică. Acesta este motivul pentru care guvernele naționale, inclusiv România, ar trebui să se asigure că proiectele eoliene conțin turbine europene.
Aceeași organizație a criticat explicit finanțarea BERD pentru Urleasca, considerând că decizia intră în conflict cu direcția politică pe care UE încearcă să o impună în energie și industrie.
Având în vedere toate acestea, industria eoliană europeană este extrem de dezamăgită că BERD a decis săptămâna trecută să finanțeze parcul eolian Urleasca din România, știind că acest parc eolian achiziționează turbine chinezești. Acest lucru este complet împotriva spiritului politicilor europene de astăzi. WindEurope a ridicat această problemă cu BERD și autoritățile relevante pentru a se asigura că acest lucru nu se repetă și că regulile de creditare ale băncilor reflectă politica UE și interesul european mai larg.
Din perspectiva BERD, accentul a fost pus pe extinderea rapidă a capacității regenerabile și pe bancabilitatea producției viitoare prin acorduri corporative de achiziție de energie. Grzegorz Zielinski (șeful departamentului Energie Europa al BERD) a descris proiectul ca pe primul pas al BIG MEGA Renewable Energy în regiunea BERD.
Suntem încântați să sprijinim primul proiect de energie regenerabilă al BIG MEGA Renewable Energy în regiunea BERD. Se preconizează că parcul eolian va beneficia de acorduri de achiziție de energie electrică corporative și va impulsiona creșterea capacității de energie regenerabilă a României, care este vizată să crească cu 11,9 GW în următorii ani.”
Semnalul pentru piață este în lanțul de aprovizionare, nu doar în cei 102 MW
Pentru companiile care evaluează proiecte similare, cazul Urleasca oferă două repere practice. Primul este că un activ de 102 MW și 270 GWh anual poate fi operațional comercial doar după o perioadă extinsă între finalizarea construcției și licențiere, ceea ce mută atenția pe riscul administrativ. Al doilea este că structura unei investiții contează strategic: finanțarea europeană nu garantează automat și o bază industrială europeană, iar acest detaliu poate deveni un factor de reputație și de politică publică, nu doar de cost de echipament.
În cifrele disponibile, BERD a comunicat doar valoarea creditului de peste 46 de milioane de euro, nu și valoarea totală a investiției. Nici diferența de cost dintre turbinele Goldwind și o alternativă europeană comparabilă, nici eventualele PPA semnate nu sunt detaliate public aici. Tocmai de aceea, pentru orice analiză de competitivitate, proiectul trebuie citit simultan în două registre: adaugă capacitate verde în România, dar mută disputa economică spre cine furnizează tehnologia și cine reține valoarea în lanțul industrial european.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaÎndulcitorul din produse „fără zahăr” intră din nou în discuție. Legătura văzută într-un studiu ține de inimă
Revista Ioana7%-10% din factura plătești în stand-by, dar routerul și TV-ul OLED te pot costa mai mult dacă le scoți din priză
News24Tribunalul Prahova a deschis insolvența Petrotel-Lukoil. Datoriile de circa 30 de milioane de euro rămân blocate
Dolce SportPeste 300 de sportivi aduce Eduard Novak la București, la prima ediție a Jocurilor Parasport România
GetPony10 zone cu covor rutier roșu și panouri care afișează viteza apar la intrarea în localități din vestul țării
Bravonet12 ani au rămas în relații bune, iar acum Ramona de la Clejani își plânge fostul soț alături de fete
