1,54 miliarde de euro plătesc anual românii din diaspora, care vin în țară pentru acte din cauza birocrației

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Birocrația administrativă costă anual 1,54 miliarde de euro, sumă suportată direct de românii din diaspora.

Aceasta este cheltuiala directă pentru deplasările în țară, necesare rezolvării problemelor administrative cu statul român, calculată pentru o populație de 4 milioane de cetățeni români din afara granițelor. Costul apare într-un context economic dificil, în care inflația din România a atins 8,2% în iulie 2026, depășind considerabil media europeană de 3,0%.

Diaspora se deplasează în țară pentru formalități

Un studiu realizat de Edge Institute și sociologul Barbu Mateescu în iulie 2026 arată că 58% dintre membrii diasporei au avut de soluționat o problemă cu statul român în ultimul an. Dintre aceștia, două treimi au călătorit în România: 45% strict pentru formalități, iar 21% au combinat demersurile administrative cu vacanța sau vizitarea familiei.

Costul nu este unul marginal pentru bugetele acestor gospodării. Jumătate dintre românii care au călătorit doar pentru formalități birocratice au cheltuit până la 1.000 de euro pe transport, cazare și zile libere, iar ceilalți au depășit acest prag. Într-o perioadă de inflație ridicată, presiunea se simte direct, ducând la un venit disponibil mai mic pentru consum, economisire sau investiții în România.

Autorii studiului precizează că estimarea cuantifică doar costurile directe declarate:

„Factura ghișeului ajunge la 1,54 miliarde de euro anual, sumă ce reflectă strict costurile directe declarate.”

Soluțiile la distanță sunt mai degrabă excepția decât regula, iar asta generează un blocaj economic. Doar 7% dintre românii din diaspora au reușit să-și rezolve complet cererile online, în timp ce 17% au apelat la consulate pentru asistență. Restul au rămas dependenți de prezența fizică în relația cu administrația românească, potrivit studiului. Go4IT

Cererea există, dar serviciile cu impact financiar rămân la ghișeu

Românii din diaspora cer cel mai mult servicii online în aceleași domenii care generează cele mai multe deplasări evitabile. Pe primul loc sunt pașapoartele și actele de identitate, indicate de 75% dintre respondenți, urmate de votul în străinătate cu 26%, actele de stare civilă cu 23% și dosarele de pensii cu 21%.

Aceste categorii de servicii arată unde se acumulează costul economic: documentele de identitate și cele de stare civilă afectează mobilitatea, accesul la servicii și relația patrimonială cu statul. Dosarele de pensii mută povara birocratică într-o zonă cu impact direct asupra veniturilor viitoare. Pentru persoanele obligate să vină în România, cheltuiala nu se oprește la transport, ci include și zile libere pierdute, erodând suplimentar venitul disponibil.

Comparația cu administrațiile din țările de adopție este defavorabilă pentru România. Un procent de 75% dintre respondenți consideră ritmul digitalizării din România lent sau foarte lent, iar 70% apreciază că statele în care locuiesc au administrații mult mai digitalizate. Această diferență contează economic: acolo unde interacțiunea online este standard, costul de conformare administrativă scade.

Platformele electronice existente nu sunt utilizate

Există o preferință clară pentru interacțiunea digitală, dar ea nu se materializează în utilizare efectivă. Pentru administrație, în acest punct investiția publică nu-și atinge randamentul: 87% dintre respondenți preferă soluțiile online, însă 61% nu folosesc platformele existente. Aceștia invocă utilitatea redusă și lipsa de promovare drept motive.

Din perspectivă macroeconomică, suma de 1,54 miliarde de euro reprezintă bani care ies anual din bugetele diasporei pentru costuri administrative, în loc să fie direcționați către consum în economie sau către investiții. Într-o perioadă în care România funcționează cu o inflație de 8,2%, peste media europeană de 3,0%, fiecare cost birocratic suplimentar reduce și mai mult valoarea reală a veniturilor.

Autorii studiului leagă explicit simplificarea administrativă de relația economică cu diaspora: potrivit sociologului Barbu Mateescu și Edge Institute, citat în Go4IT, „Simplificarea serviciilor publice poate deveni o politică de reconciliere națională pe care România o are la îndemână.”

Cât timp doar 7% dintre românii din diaspora își rezolvă complet actele la distanță, iar pașapoartele și cărțile de identitate rămân principala cerere de digitalizare, costul de a intra în relație cu statul se plătește în bilete de avion, cazare și zile de muncă pierdute, nu printr-un proces administrativ online cu cost marginal redus.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia rămâne în urna a treia pentru EURO 2028 după 0-1 cu Suedia. Când ajunge și la barajGetPonyITP anual pentru autoturismele cu vechime de cel puțin 12 ani. Ce acte sunt necesare și cât costă verificareaBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaUn algoritm ar putea semnala riscul de cancer pancreatic cu cinci ani înaintea diagnosticuluiRevista IoanaCum citești data de pe alimente ca să nu confunzi termenul de calitate cu limita pentru un consum sigurNews24ISF, ASF și mediul universitar consolidează parteneriatul pentru educația financiară a noilor generații