Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Recrutarea se concentrează acum pe posturi de execuție cu calificare redusă, iar pentru companii acest lucru mută presiunea de cost și retenție spre segmentul personalului calificat. Din cele 30.409 locuri de muncă vacante raportate la nivel național, 16.101 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare și gimnaziale, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Presiunea pe personalul calificat crește

Presiunea imediată apare în organizațiile care au nevoie de competențe tehnice sau administrative mai greu de înlocuit. Structura locurilor vacante arată 6.918 posturi pentru persoane cu studii profesionale, 5.396 pentru absolvenți de liceu și școli postliceale și doar 1.994 pentru persoane cu studii superioare. Raportul indică o piață în care volumul recrutării se face la baza piramidei, în timp ce pozițiile cu cerințe educaționale mai înalte rămân mai puține ca număr, dar mai sensibile pentru productivitate și salarizare.

Contextul nu confirmă o piață a muncii complet relaxată. Rata șomajului din România a fost de 6,3% în iunie 2026, peste media Uniunii Europene de 6,0%, conform Eurostat. Când șomajul rămâne peste media UE, iar peste jumătate dintre posturile vacante sunt pentru muncă slab calificată, rezultatul este o necorelare structurală între ce caută angajatorii și ce poate absorbi rapid piața.

Căutările se concentrează pe logistică și distribuție

Cererea efectivă se vede în ocupațiile cu cel mai mare volum. Cele mai multe poziții vacante sunt pentru conducător auto transport rutier, cu 3.009 locuri, urmate de curier, cu 2.019 locuri, și manipulant mărfuri, cu 1.301 locuri. Aceste trei categorii singure concentrează o parte importantă din recrutările active și arată unde se duc bugetele de angajare în logistică, distribuție și operațiuni.

La acest nucleu se adaugă și alte poziții căutate constant: muncitori necalificați în construcții, agenți de securitate, lucrători comerciali, dulgheri și ajutori de bucătar. Pentru firme, tabloul sugerează două direcții de decizie. Pe de o parte, există o masă mare de posturi standardizabile, unde trainingul intern și organizarea fluxului de lucru pot conta mai mult decât recrutarea de specialiști. Pe de altă parte, exact această dependență de roluri cu rotație mare poate menține presiunea pe costurile cu personalul, dacă retenția rămâne slabă.

La polul opus, joburile pentru absolvenții de studii superioare sunt disponibile în inginerie, medicină, management și economie. Volumul lor, 1.994 de posturi, este net sub cererea pentru segmentul fără studii sau cu studii primare și gimnaziale, ceea ce arată că nevoia de competențe înalte există, dar nu domină numeric piața. Pentru investitori și manageri, acest dezechilibru contează în planificarea capacității: extinderea operațională bazată pe forță de muncă numeroasă poate fi susținută mai ușor decât extinderea dependentă de specialiști rari.

Și mobilitatea externă rămâne limitată ca volum. Prin rețeaua EURES sunt disponibile 116 locuri de muncă în Spațiul Economic European, potrivit Newsweek România, mult sub cele 30.409 posturi vacante raportate pe piața internă. Cele mai multe sunt în Norvegia, 45 de posturi pentru prelucrarea somonului, urmată de Suedia, cu 20 de posturi pentru șoferi de autobuz, și Germania, cu 20 de posturi pentru lucrători în podgorii și în procesarea cărnii.

Decizia de pornire se mută spre automatizare și formare internă

Pentru companiile care operează în logistică, retail, construcții sau servicii cu volum mare de personal, datele indică faptul că recrutarea nu mai poate fi tratată doar ca funcție de resurse umane. Când cele mai căutate meserii sunt șoferul de transport rutier, curierul și manipulantul de mărfuri, problema devine una de model operațional: cât din activitate poate fi standardizat, cât poate fi susținut prin instruire internă și unde creșterea salarială este singura soluție de retenție.

Pentru businessurile care caută ingineri, medici, manageri sau specialiști în economie, piața arată altfel. Numărul redus al posturilor pentru studii superioare nu înseamnă absența presiunii, ci o concurență mai selectivă pentru competențe care influențează direct execuția investițiilor, randamentul capitalului și ritmul de creștere. În aceste segmente, costul unei recrutări ratate tinde să fie mai mare decât costul de ocupare a unui post de bază.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Absolvenți studii superioare ANOFM piața muncii șomaj România