Portul Constanța riscă un deficit de 11,6 milioane de tone la cereale

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Până acum, extinderea terminalelor din Portul Constanța crea impresia că principalul hub de export agricol din regiune poate absorbi volumele suplimentare din războiul comercializat prin rute terestre. Estimarea de acum schimbă calculul: portul riscă un deficit de capacitate de manipulare de 11,6 milioane de tone pentru exporturile agricole cumulate din Ucraina și România.

Presiunea se mută direct în costul și viteza exportului. Analistul Cezar Gheorghe, de la AGRIColumn, estimează că necesarul cumulat poate ajunge la 57,5 milioane de tone, în timp ce capacitatea teoretică de manipulare a Portului Constanța este de circa 40 de milioane de tone, calculată la un ritm de 20 de rotații pe an. Diferența de 11,6 milioane de tone înseamnă marfă care concurează pentru aceleași dane, aceleași ferestre de încărcare și aceeași infrastructură feroviară și rutieră de acces.

Contextul explică de ce această diferență contează mai mult decât o simplă limită tehnică. Ucraina, țară ale cărei livrări de cereale au fost perturbate de atacurile din Marea Neagră și de invazia Rusiei, a redirecționat o parte importantă a exporturilor prin țările vecine, inclusiv România. Portul Constanța a devenit astfel un canal vital pentru fluxurile ucrainene, într-un moment în care România își păstrează propriul potențial ridicat de export agricol.

Volumele estimate depășesc deja spațiul creat prin modernizare

Datele care stau la baza presiunii sunt masive chiar înainte de a include toate categoriile de marfă. Aproximativ 70% din exporturile ucrainene de materii prime, echivalentul a circa 37,5 milioane de tone, ar putea fi direcționate prin România. La acest volum se adaugă potențialul propriu de export al României, estimat la cel puțin 20 de milioane de tone de produse agricole pentru anul în curs.

Portul a câștigat între timp capacitate de stocare. Depozitarea cerealelor în Portul Constanța a crescut la aproximativ 2 milioane de tone după modernizarea terminalelor. Pentru operatori, acesta este un avantaj operațional real, dar nu rezolvă singur problema de throughput, adică volumul total care poate fi încărcat și evacuat într-un an. Când cererea cumulată urcă la 57,5 milioane de tone, iar capacitatea teoretică rămâne la circa 40 de milioane de tone, investiția în silozuri și terminale nu elimină blocajul din lanțul logistic.

Calculul este, de fapt, conservator. Potrivit AgroBiznes, deficitul de 11,6 milioane de tone nu include volumele de șrot de floarea-soarelui și rapiță, ulei de floarea-soarelui și de rapiță, nici mărfurile provenite din Serbia, Ungaria și Republica Moldova, care sunt transportate tot prin Constanța.

Blocajul logistic poate coborî marja exportatorilor înainte de livrare

Pentru traderi, procesatori și transportatori, primul efect nu este unul statistic, ci unul de execuție. Când aceeași infrastructură trebuie să preia marfă din două origini mari, separarea produselor în funcție de țara de proveniență consumă timp și spațiu operațional. În acest cadru, randamentul activelor portuare scade chiar dacă terminalele sunt modernizate.

Se adaugă și diferențele de transport până la port. Fluxurile sosesc prin canale distincte, iar această fragmentare poate amplifica aglomerația în punctele de descărcare și în programarea navelor. Dacă apar cozi de nave, capitalul comercial rămâne imobilizat mai mult timp în marfă și în logistică, iar ciclul de numerar al exportatorilor se prelungește.

Presiunea poate crește și în sezonul rece. Estimarea ia în calcul faptul că eventualele condiții meteorologice nefavorabile din timpul iernii se pot suprapune peste volume deja foarte mari. În practică, o întârziere de operare într-un port care funcționează aproape de limita teoretică se transmite în lanț spre transport, depozitare și programarea contractelor de export.

Pe partea românească, riscul vine într-un an în care potențialul de export este estimat la cel puțin 20 de milioane de tone, dar în care seceta a provocat pagube la culturile de porumb și floarea-soarelui în județul Iași, cu primele notificări pe 1.000 de hectare și cu un bilanț final estimat a fi mult mai sever. Asta înseamnă că presiunea logistică se suprapune peste o ofertă agricolă care poate deveni mai volatilă chiar înainte de încărcarea în port.

Dacă aceste volume se confirmă, următorul reper de urmărit pentru piață rămâne folosirea efectivă a capacității anuale de circa 40 de milioane de tone a Portului Constanța, în condițiile în care necesarul cumulat al Ucrainei și României este estimat deja la 57,5 milioane de tone, iar în calcul nici măcar nu intră toate fluxurile regionale care tranzitează același hub.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMedicamentele pentru slăbit au fost asociate cu desprinderea unghiilor într-un studiu comparativRevista IoanaCum iei un power bank în avion fără să încalci regulile pentru bagaj, pragul de 100 Wh și folosirea la bordNews24Asigurările RCA s-au scumpit de aproape 2,9 ori în România comparativ cu 2017Dolce SportOxigen București a primit loc în Liga 3 folosind clasificarea Academiei Daco-GeticaGetPonyPasajul de pe DN3 a intrat în trafic cu două benzi peste A0Bravonet„The Odyssey” al lui Christopher Nolan devine filmul internațional cu cele mai mari încasări în Coreea de Sud