Proiectul L387 poate redirecționa spre stat 103.800 de lei pe an la firmele cu 100 de angajați

Proiectul L387/2026, trimis Camerei Deputaților după respingerea sa de către Senat, poate redirecționa spre buget până la 103.800 de lei pe an în cazul unei companii cu 100 de salariați care nu are angajați cu dizabilități și nu mai găsește unități protejate eligibile, potrivit unei analize Grecu Partners transmise StartupCafe.

Propunerea nu introduce o taxă și nu majorează obligația totală a angajatorilor. Schimbarea posibilă privește destinația banilor: o parte din suma folosită în prezent pentru achiziții de produse și servicii de la unități protejate ar putea fi virată direct statului dacă restrângerea criteriilor reduce numărul furnizorilor eligibili.

Proiectul L387 propune modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Senatul l-a respins la 14 septembrie 2026, cu 43 de voturi pentru respingere și 65 de abțineri, iar textul a ajuns la Camera Deputaților pentru dezbatere.

Obligația depinde de pragul de 4% din numărul salariaților

Regula actuală se aplică angajatorilor care au cel puțin 50 de salariați. Aceștia trebuie să angajeze persoane cu dizabilități într-un procent de minimum 4% din efectivul total.

O firmă care nu atinge pragul poate vira integral contribuția la buget sau poate plăti statului minimum jumătate din sumă. Diferența poate fi utilizată pentru cumpărarea de produse și servicii realizate prin activitatea persoanelor cu dizabilități din unități protejate autorizate.

Acest mecanism transformă o parte a obligației într-o relație comercială: compania primește produse sau servicii, iar unitatea protejată obține venituri din activitatea economică. Dacă furnizorii utilizați nu mai îndeplinesc condițiile, suma care putea finanța achizițiile ar urma să fie plătită direct la buget.

Simulările arată impactul pentru firmele cu 50 și 100 de salariați

Grecu Partners a folosit în calcule un salariu minim brut de 4.325 de lei. Pentru o companie cu 50 de salariați, pragul legal înseamnă minimum doi angajați cu dizabilități.

Dacă firma nu are niciun astfel de angajat, obligația calculată ajunge la 8.650 de lei pe lună. Compania poate vira minimum 4.325 de lei către buget și poate utiliza diferența pentru achiziții eligibile. În scenariul în care nu mai găsește unități protejate de la care să cumpere, până la 51.900 de lei pe an ar putea ajunge direct la stat.

La 100 de salariați, compania trebuie să aibă minimum patru angajați cu dizabilități. Absența acestora generează o obligație lunară de 17.300 de lei. Partea care ar putea fi redirecționată anual către buget, în lipsa furnizorilor eligibili, urcă până la 103.800 de lei.

În ambele simulări, obligația totală rămâne la același nivel. Compania pierde însă posibilitatea de a folosi partea respectivă pentru produse și servicii, iar unitățile protejate pierd comenzile care susțin activitatea economică desfășurată de persoanele cu dizabilități.

Proiectul restrânge entitățile care pot crea unități protejate

Obiectivul declarat al modificării legislative este combaterea situațiilor în care statutul de unitate protejată este utilizat fără participarea efectivă a persoanelor cu dizabilități la activitatea economică.

Pentru persoanele juridice, proiectul leagă posibilitatea de a avea acest statut de existența unui furnizor acreditat de servicii sociale sau a unei întreprinderi sociale de inserție. Textul introduce și condiții referitoare la numărul și ponderea angajaților cu dizabilități, precum și la timpul de lucru al acestora.

Elena Grecu, avocată și fondatoarea Grecu Partners, contestă alegerea tipurilor de fondatori ca instrument principal de eliminare a activităților formale:

„Dacă problema este activitatea fictivă, de ce selectăm fondatorii în loc să verificăm activitatea? Aceasta este prima problemă de fond a proiectului. Dacă vrem să eliminăm unitățile în care persoanele cu dizabilități sunt angajate doar formal, întrebarea care trebuie pusă este simplă: ce muncă prestează efectiv aceste persoane și în ce măsură produsele sau serviciile vândute sunt rezultatul activității lor?”, a declarat Elena Grecu, avocată și fondatoarea Grecu Partners, în analiza transmisă StartupCafe.ro.

Poziția societății de avocatură este că verificarea ar trebui să urmărească activitatea prestată și legătura dintre munca angajaților cu dizabilități și bunurile sau serviciile vândute, nu doar categoria juridică în care se încadrează entitatea care înființează unitatea.

În sistem lucrează circa 2.011 persoane cu dizabilități

România avea la 1 aprilie 2026 un număr de 459 de unități protejate autorizate. Acestea însumau aproximativ 3.050 de angajați, dintre care circa 2.011 erau persoane cu dizabilități, conform datelor din expunerea de motive a proiectului, citate de Grecu Partners.

Același document menționează peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități cu vârste între 18 și 64 de ani. Inițiatorii folosesc diferența dintre această populație și cei aproximativ 2.000 de angajați din unitățile protejate pentru a susține că mecanismul integrează profesional numai o proporție redusă dintre persoanele aflate la vârstă activă.

Grecu Partners avertizează însă că înăsprirea condițiilor poate pune sub presiune chiar locurile de muncă existente. Efectul economic nu se limitează astfel la bugetele angajatorilor care fac achiziții, ci privește și veniturile unităților protejate și continuitatea celor circa 2.011 locuri de muncă ocupate de persoane cu dizabilități.

Forma propusă elimină obligația privind 75% din profit

Legislația actuală obligă unitățile protejate care desfășoară anumite activități de vânzare sau intermediere să direcționeze minimum 75% din profitul rezultat către programe de integrare socioprofesională a persoanelor cu dizabilități. Aceste entități trebuie să prezinte anual și un raport financiar despre utilizarea banilor.

Analiza Grecu Partners susține că forma propusă elimină atât obligația referitoare la destinația celor 75% din profit, cât și raportarea financiară aferentă. În același timp, proiectul permite ca produsele sau serviciile livrate printr-un contract să provină integral ori parțial de la o altă unitate protejată, dacă au fost realizate prin activitatea persoanelor cu dizabilități din acea unitate.

Societatea de avocatură critică alăturarea celor două modificări.

„Rezultatul este cel puțin paradoxal. O lege care susține că dorește să combată intermedierea elimină obligația specială privind destinația a 75% din profit și raportarea financiară aferentă și permite, în același timp, ca unitatea care încheie contractul să livreze produse provenite integral de la o altă unitate protejată”, susțin avocații.

Companiile vor trebui să urmărească eligibilitatea furnizorilor

Pentru firmele care folosesc mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006, statutul furnizorilor devine elementul financiar central. Dacă proiectul merge mai departe, angajatorii ar putea fi obligați să verifice din nou dacă unitățile protejate cu care lucrează rămân eligibile și dacă achizițiile pot continua să fie utilizate pentru îndeplinirea obligației legale.

Grecu Partners se opune adoptării proiectului în forma actuală și cere Camerei Deputaților ca modificările să elimine practicile fictive fără să reducă posibilitățile de integrare profesională și fără să genereze costuri și incertitudine pentru angajatori.

Controalele comune ar verifica documentele și activitatea efectivă

Proiectul prevede controale comune ale ANAF și structurilor de inspecție socială, măsură evaluată drept utilă de Grecu Partners. Verificările ar putea acoperi mai multe componente ale relațiilor economice și de muncă:

• documentele economice și contractele încheiate;
• pontajele angajaților;
• proveniența produselor livrate;
• modul în care sunt stabilite prețurile;
• activitatea prestată efectiv de persoanele cu dizabilități.

Cifra de afaceri raportată la numărul angajaților cu dizabilități ar putea fi folosită ca indicator de risc. Grecu Partners susține însă că raportul nu ar trebui să constituie singur dovada unei activități fictive.

Argumentul este legat de condițiile diferite în care poate fi prestată munca. Unele persoane cu dizabilități pot avea nevoie de program redus, adaptarea locului de muncă, instruire suplimentară, supraveghere sau personal de sprijin. Folosirea productivității drept criteriu unic de control ar putea descuraja, potrivit analizei, angajarea persoanelor care au nevoie de mai mult sprijin pentru integrarea profesională.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetParamount Skydance va cumpăra Warner Bros. Discovery pentru 110 miliarde de dolari, un record la HollywoodLylaCum alegi retinolul în 2026 fără să-ți irite pielea. Vogue recomandă 7 seruri și cremeRevista IoanaLa centrala în condensare, pornește de la circa 60°C și ajustează temperatura de turNews24Vama a făcut 120.800 de verificări cu câini în 2025. Peste 653.000 de țigarete, confiscate în șase luniDolce SportUEFA și CONCACAF cer FIFA minimum 10 milioane de dolari pentru fiecare dintre cele 211 federațiiGetPonyUn șofer prins cu 247 km/h pe A3 plătește 4.325 de lei și rămâne fără permis 120 de zile