Economie

Yenul scade a treia zi la rând, la 157,70 pentru un dolar, investitorii punând sub semnul întrebării ritmul majorărilor dobânzii în Japonia

Yenul scade a treia zi la rând, la 157,70 pentru un dolar, investitorii punând sub semnul întrebării ritmul majorărilor dobânzii în Japonia
Părinți cu cărucior în piață publică - Foto: Mauricio Ortiz / Pexels

Yenul a scăzut marți, 22 septembrie, cu 0,22%, la 157,70 yeni pentru un dolar, și se îndrepta spre a treia zi consecutivă de pierderi, potrivit CNA. Mișcarea a urmat majorării dobânzii decise săptămâna trecută de banca centrală a Japoniei, dar amplitudinea deprecierii a fost limitată parțial de ziua liberă din Japonia și de perspectiva unei intervenții pe piața valutară.

Moneda japoneză s-a retras astfel de la maximul ultimelor șapte luni, atins la începutul lunii septembrie. Investitorii evaluează dacă ritmul majorărilor băncii centrale a Japoniei va fi suficient pentru reducerea diferenței de dobândă față de alte economii majore.

Doi membri ai conducerii instituției au susținut un ritm mai prudent al creșterilor. Investitorii consideră această poziție un semnal că următoarele majorări ar putea fi mai greu de implementat.

Naomi Fink, strateg global-șef la Amova Asset Management, a explicat că o accelerare a ritmului băncii centrale a Japoniei depinde de evoluția evenimentelor. Presiunea asupra yenului este amplificată de majorările de dobândă din Statele Unite și ale altor bănci centrale, în timp ce piețele anticipează noi creșteri în acest an.

Piața acordă o probabilitate de 30% unei dobânzi de 1,5% în octombrie

Investitorii estimează la aproximativ 30% probabilitatea ca banca centrală a Japoniei să majoreze în octombrie dobânda de politică monetară pe termen scurt la 1,5%. În cazul Statelor Unite, probabilitatea atribuită unei noi înăspriri este mai ridicată.

Piețele văd o probabilitate de aproximativ 53% pentru o majorare cu 25 de puncte de bază a intervalului dobânzii fondurilor federale, la 4%-4,25%. Diferența dintre traiectoria dobânzilor din Japonia și cea din Statele Unite susține avantajul de randament al dolarului urmărit de traderi.

Hassan Fawaz, președintele și fondatorul casei de brokeraj GivTrade, a arătat că Japonia ar putea interveni din nou, însă o asemenea operațiune ar funcționa ca un avertisment, nu ca un remediu. În evaluarea sa, traderii nu cred că ciclul de înăsprire monetară va avansa suficient de rapid pentru a contracara avantajul de randament al monedei americane.

Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de șase valute importante, a urcat cu 0,09%, la 100,52. Creșterea confirmă presiunea exercitată de dolar și asupra altor monede majore, nu doar asupra yenului.

Euro coboară la cel mai redus nivel de la sfârșitul lunii iulie

Euro a pierdut 0,1% și a ajuns la 1,1453 dolari, cel mai redus nivel al monedei europene față de dolar de la sfârșitul lunii iulie. Lira sterlină a coborât cu 0,03%, la 1,3365 dolari.

Strategul FX Francesco Pesole de la ING, specializat în piața valutară, a arătat că oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) au păstrat până acum un ton vizibil orientat spre dobânzi mai ridicate, menținând posibilitatea unei majorări în octombrie. Investitorii devin însă mai receptivi la scenariul opus, care indică presiuni suplimentare de scădere pe termen scurt pentru raportul euro/dolar.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a respins săptămâna trecută pariurile investitorilor privind majorări agresive ale dobânzilor. Christine Lagarde a susținut că un răspuns măsurat al Băncii Centrale Europene ar fi suficient pentru menținerea inflației sub control.

Petrolul revine peste 101 dolari pe baril și intră în calculele privind dobânzile

Contractele futures pentru țițeiul Brent au avansat marți cu 1,1%, la 101,43 dolari pe baril, după ce s-au retras de la maximul ultimelor patru luni atins la începutul lunii septembrie. Contractele futures sunt înțelegeri de tranzacționare la un preț stabilit pentru o dată ulterioară.

Fluctuațiile petrolului pot influența deciziile privind dobânzile, deoarece Europa rămâne puternic dependentă de importurile de țiței. Evoluția adaugă prețul energiei între factorii urmăriți de oficialii Băncii Centrale Europene înaintea unei eventuale decizii din octombrie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
banca Japoniei Christine Lagarde Rezerva Federala titeiul Brent Yenul