Studiul „AI Adoption Report România”, realizat de MKOR, arată că 70% dintre respondenți folosesc inteligența artificială, potrivit Economedia.ro. Utilizarea se concentrează pe ChatGPT și pe activități din viața personală, în timp ce încrederea scade când tehnologia intervine fără informare în medicină, psihologie, servicii bancare sau jurnalism.
Adopția inteligenței artificiale în România: utilizare extinsă, dar limitată la nevoi personale
Alți 7% dintre participanți sunt foști utilizatori, 19% cunosc conceptul, dar nu l-au folosit niciodată, iar 5% nu știu ce este AI. Datele descriu o adopție declarată largă, dar cu intensități diferite între generații și instrumente.
Utilizarea scade de la 89% la Generația Z la 39% în rândul Baby Boomers
Diferențele dintre generații sunt mari. Rata utilizării curente este de 89% în Generația Z (18-28 de ani) și de 72% în rândul Millennials (29-44 de ani).
Procentul coboară la 66% pentru Generația X (45-60 de ani) și la 39% pentru Baby Boomers (61-65 de ani). Vârsta separă grupurile în care AI este un instrument curent de cele în care utilizarea rămâne minoritară.
Tabloul MKOR diferă de datele Eurostat din decembrie 2025. La nivel european, 32,7% dintre cetățenii cu vârste între 16 și 74 de ani folosiseră AI generativ în 2025. Pentru România, procentul raportat era de 17,8%, sub Italia (19,9%) și Bulgaria (22,5%).
La vârful clasamentului european se aflau Danemarca (48,4%), Estonia (46,6%) și Malta (46,5%). Cifra pentru România din datele Eurostat nu măsoară aceeași populație și nu provine din aceeași metodă de colectare ca rezultatul MKOR.
Cercetarea MKOR a colectat răspunsurile online, de la un grup mai digitalizat. Eșantionul a vizat persoanele de 18-55 de ani, respectiv 18-65 de ani pentru unele secțiuni, în timp ce Eurostat acoperă intervalul 16-74 de ani și utilizează metode mixte, inclusiv interviuri față în față și telefonice. Aceste diferențe metodologice explică distanța dintre ratele raportate.
Utilizarea efectivă se restrânge la două instrumente și la activitățile personale
În ultimele 30 de zile, 83% dintre utilizări au vizat viața personală. Activitățile profesionale au fost indicate de 58% dintre respondenți, iar mediul educațional de 16%. Companiile trebuie să distingă între familiaritatea generală cu AI și folosirea sa în activitatea profesională.
Notorietatea este concentrată în jurul câtorva produse. Din zece instrumente AI prezentate, participanții cunosc în medie 3,5. ChatGPT este recunoscut de 98% dintre respondenți, Gemini de 79%, iar Claude și Copilot sunt cunoscute de câte 37%.
Diferența este vizibilă la folosirea recentă. Respondenții au utilizat, în medie, numai două dintre cele 11 instrumente listate în ultimele 30 de zile. ChatGPT ajunge la 86%, iar Gemini la 48%. Meta AI, Claude și Copilot se situează sub pragul de 20%.
Rezultatele arată o piață în care un singur produs domină utilizarea. Adopția altor instrumente și folosirea AI în educație rămân limitate față de prezența ChatGPT și utilizarea pentru nevoi personale.
Studiul a analizat separat răspunsurile celor 160 de persoane din eșantion care nu au folosit AI în ultimele 30 de zile. Dintre acestea, 49% preferă să își facă singure sarcinile sau să interacționeze cu oameni, iar 42% spun că nu au avut un motiv să încerce tehnologia.
Un sfert dintre neutilizatorii recenți (25%) consideră AI periculos pentru viitorul societății. Aproximativ 10% invocă lipsa timpului pentru a explora instrumentele disponibile.
Lipsa informării reduce încrederea în serviciile cu miză personală
Atitudinea față de AI se schimbă atunci când tehnologia este folosită fără informarea persoanei, mai ales în medicină, psihologie și finanțe. Cel mai ridicat nivel de disconfort apare la comunicarea rezultatelor medicale.
- 32% dintre respondenți s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile rezultatelor medicale au fost trimise de AI, nu de medic.
- 27% ar avea aceeași reacție dacă ar afla că au interacționat cu AI în loc de un psiholog sau consilier într-o conversație online.
- 27% ar fi deranjați dacă ar discuta cu un sistem AI la bancă având impresia că vorbesc cu un consultant uman.
- 26% ar resimți disconfort dacă suportul emoțional primit de la o persoană ar fi, de fapt, generat de inteligența artificială.
În procesele profesionale, 24% ar fi deranjați dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul cu ajutorul AI. În jurnalism, 21% resping situația în care un articol semnat de un jurnalist ar fi fost scris de AI.
Evaluarea transmisă de manager cu ajutorul tehnologiei ar genera disconfort pentru 16% dintre respondenți. Recomandările de produse făcute de influenceri cu sprijinul AI provoacă cel mai mic disconfort (11%). 15% declară că utilizarea inteligenței artificiale nu i-ar deranja în niciunul dintre cazuri dacă tehnologia își îndeplinește sarcina.
Românii tratează AI ca pe un instrument, nu ca pe un partener
Când participanții au descris relația cu inteligența artificială prin comparație cu o persoană, 27% au ales imaginea unui asistent personal care primește instrucțiuni clare. Alți 22% o consideră o cunoștință la care apelează doar la nevoie.
Relațiile apropiate sunt indicate rar. Numai 11% văd AI ca pe un coleg de muncă și 9% ca pe un prieten. Datele arată o utilizare funcțională a tehnologiei, activată pentru rezolvarea unei nevoi concrete.
Asocierile spontane ale respondenților între 18 și 55 de ani merg în aceeași direcție. Ajutorul și utilitatea sunt menționate de 16%, iar instrumentele și tehnologia de 11%. Progresul și inovația apar la 10%, la egalitate cu menționarea numelor unor asistenți AI.
Temerile legate de dezinformare, manipulare sau deepfake rămân sub 7%. Categoria riscurilor, a teamei și a controlului ajunge la 8%.
Peste jumătate dintre respondenți au atribuit unui om textul generat de AI
Familiaritatea cu tehnologia nu înseamnă și capacitatea de a recunoaște conținutul automat. În testul din cercetare, 52% dintre respondenți au crezut că fragmentul scris de AI aparține unui autor uman. 48% au identificat corect fragmentul redactat de un om.
Femeile, persoanele din Generația Z și cei care folosiseră recent AI au recunoscut textul uman mai des decât media. Bărbații și persoanele din Generația X au confundat cele două fragmente mai frecvent.
Participanții cer implicare umană sau transparență în domenii sensibile, dar peste jumătate nu au recunoscut textul produs de tehnologie în testul propus.
La serviciu, AI este consultat înaintea managerului pentru unele sarcini
În mediul profesional, 42% dintre respondenți văd inteligența artificială ca pe o cale de a evita sarcinile repetitive. Pentru 39%, instrumentele AI oferă un avantaj față de alți profesioniști, iar 34% consideră folosirea lor o necesitate.
Percepțiile negative sunt reduse: 7% simt tehnologia ca pe o presiune suplimentară și 5% ca pe o sursă de stres. Aceste rezultate descriu atitudinea angajaților, nu un beneficiu financiar măsurat pentru companii.
Când nu știu cum să rezolve o sarcină, 22% dintre angajați întreabă mai întâi un sistem AI. Internetul și resursele interne sunt prima opțiune pentru câte 17%, managerul direct pentru 16%, iar un coleg pentru 15%. Sursele umane rămân, cumulat, prima alegere pentru majoritatea participanților.
Utilizarea AI influențează și raporturile dintre juniori și colegii cu experiență. Studiul observă atât înlocuirea unor sarcini simple, cât și schimbarea modului în care începătorii caută sprijin.
- 16% spun că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcini simple.
- 13% observă că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul AI.
- 13% spun că juniorii apelează mai rar la seniori și consultă direct AI.
- 12% observă mentori care îi învață pe juniori să verifice munca realizată de tehnologie.
Majoritatea nu anticipează dispariția rolului profesional în următorii 3-5 ani
Privind viitorul, 33% cred că munca lor nu se va schimba deloc în următorii 3-5 ani. Un sfert (25%) se așteaptă ca AI să preia doar sarcini minore sau de rutină.
Schimbări importante sunt anticipate de 22% dintre respondenți. Proporția celor care cred că rolul lor va deveni rar sau va dispărea este de 12%.
Competențele considerate importante nu plasează operarea AI pe primul loc. Abilitățile umane (empatia, negocierea, inteligența emoțională) sunt indicate de 19% dintre respondenți. Gândirea critică și verificarea muncii AI primesc tot 19%.
Adaptabilitatea și specializarea practică sunt menționate de câte 18%. Capacitatea de a folosi eficient instrumentele AI ajunge la 16%, cel mai redus procent dintre competențele considerate relevante pentru următorii ani.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Prețurile combustibililor au urcat cu 23,8% în UE. România a înregistrat o creștere semnificativă
Dolce SportIrlanda menține meciurile cu Israel după un vot de 75-32 și apeluri la boicot
GetPonyDacia Sandero conduce vânzările din Europa după opt luni, deși a pierdut 11,2% față de 2025
BravonetSarah Rizea a câștigat Miss Italia 2026 și visează la Jocurile Olimpice
LylaCum treci la blond platinat, fără să-ți distrugi părul. Când ai nevoie de 3 ședințe
Revista IoanaEtajele 2 și 3 pot aduce facturi mai mici. Ce verifici înainte să alegi apartamentul
