Reducerea taxelor ar cere majorarea altora sau tăierea cheltuielilor în următorii 2-4 ani

Reducerea taxelor nu este considerată realistă în următorii 2-4 ani, iar orice guvern instalat după alegeri va trebui să continue reducerea deficitului bugetar, a declarat economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, într-o intervenție publicată de Digi24 (YouTube) la 22 septembrie 2026.

Afirmația pune o condiție directă în fața oricărui program fiscal viitor. O taxă ar putea fi redusă numai dacă pierderea de venituri ar fi acoperită prin majorarea altor taxe sau prin diminuarea cheltuielilor publice. În lipsa unei asemenea compensări, deficitul nu ar continua să scadă.

Dumitru susține că obligația de consolidare fiscală, adică reducerea treptată a dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului, nu depinde de orientarea politică a următorului executiv. Guvernul ar putea avea propriile priorități și ar putea alege măsuri conforme cu ideologia sa, însă fiecare decizie ar trebui să păstreze direcția de reducere a deficitului.

Economistul și-a formulat poziția fără a lăsa loc unei schimbări de traseu odată cu instalarea unei alte majorități politice. Palatul Victoria este sediul Guvernului, iar formularea leagă stabilitatea politică de continuarea măsurilor fiscale deja începute.

„Indiferent de guvernul care se va instala, indiferent de culoarea lui politică, nu are alternativă. Trebuie să continue procesul de consolidare fiscală.”, a declarat Ionuț Dumitru, economist și consilier al premierului Ilie Bolojan, în intervenția la Digi24.

Pentru companii și contribuabili, această evaluare înseamnă că o eventuală promisiune de reducere a unei taxe trebuie privită împreună cu măsura care îi acoperă efectul bugetar. Variantele indicate de Dumitru sunt creșterea altor venituri fiscale sau reducerea cheltuielilor, nu scăderea simultană a taxelor și a deficitului fără o ajustare în altă parte.

România ar mai avea de realizat jumătate din ajustarea fiscală

Dumitru estimează că România se află la jumătatea procesului de consolidare fiscală. Aproximativ jumătate din ajustarea totală ar urma să fie realizată în următorii 3-4 ani, într-un calendar pe care îl descrie ca fiind mai relaxat decât cel aplicat anul trecut și în acest an.

Ritmul mai relaxat nu înseamnă abandonarea obiectivului. Explicația economistului este că ajustarea anuală nu ar mai trebui să aibă amploarea celei realizate în perioada formată din anul trecut și anul curent, dar reducerea deficitului trebuie livrată în continuare pe întreaga perioadă rămasă.

Această succesiune limitează spațiul pentru diminuarea sarcinii fiscale. Dumitru spune că îi este greu să identifice, din perspectiva unui economist, un moment potrivit în următorii 2, 3 sau 4 ani în care taxele să poată fi reduse. Evaluarea sa include și taxa pe valoarea adăugată (TVA), după majorările recente.

Formula folosită de el a fost directă: „mi e greu să îmi imaginez în momentul de față ca economist un moment potrivit în următorii 2 3 4 ani în care să putem fi în poziția în care să reducem taxe.”

O coborâre a TVA după creșterea aplicată anul trecut ar transmite, în opinia sa, mesaje contradictorii despre continuitatea politicii fiscale. Argumentul nu exclude alegerea unor priorități diferite de către viitorul guvern, dar le condiționează de păstrarea traiectoriei deficitului.

Economistul respinge ideea unei soluții prin care statul să încaseze mai puțin din taxe, fără să intervină asupra altor venituri sau asupra cheltuielilor, iar deficitul să scadă în același timp. În această construcție bugetară, fiecare relaxare fiscală are nevoie de o măsură compensatorie.

Revenirea asupra consolidării ar adânci problemele bugetare

Alternativa indicată de Dumitru este revenirea la o direcție care ar adânci problemele fiscal-bugetare. El consideră că un asemenea scenariu nu ar trebui luat în calcul, deoarece România ar face pași înapoi față de ajustarea realizată deja.

Consolidarea fiscală rămâne astfel criteriul comun pentru un guvern de stânga, de dreapta sau de centru. Diferențele de program pot influența distribuția măsurilor între venituri și cheltuieli, însă nu înlocuiesc obligația de a reduce deficitul bugetar.

Pentru anul viitor, ținta menționată în intervenție este de 5,7 din PIB, după un deficit estimat la 6,2 în acest an. În discuție a apărut și reperul de 5,1, indicat ca valoare convenită cu Comisia Europeană.

Interlocutorul său a indicat valoarea de 5,1 ca fiind convenită cu Comisia Europeană.

Dincolo de diferența dintre cele două cifre, intervenția economistului păstrează aceeași direcție pentru anul următor: deficitul trebuie să coboare față de nivelul de 6,2 estimat pentru acest an. Pregătirea bugetului pentru 2027 devine, în acest context, unul dintre testele privind continuarea ajustării.

Interlocutorul lui Ionuț Dumitru a formulat astfel o altă referire din dezbatere: „Stanțoș Barna chiar ne spunea că ar trebui să negociem cu Comisia Europeană ca deficitul pe anul 2027 să nu mai fie cinci și puțin, ci să fie tot ca anul acesta 6,2.”

Numele menționat în citat este Stanțoș Barna, prezentat în intervenție ca susținător al ideii de renegociere cu Comisia Europeană pentru ca ținta de deficit din 2027 să nu mai fie „cinci și puțin”, ci să rămână la 6,2, cât este nivelul estimat pentru acest an.

S&P urmărește stabilitatea politică și bugetul pentru 2027

Execuția bugetară și măsurile adoptate până acum nu ar oferi, pe cifre, motive pentru retrogradarea României de către S&P în categoria nerecomandată investițiilor, conform descrierii înregistrării. Evaluarea separă situația fiscală deja consemnată de riscul produs de evoluțiile politice.

Riscul indicat este legat de criza politică și de incertitudinile privind continuarea reducerii deficitului. S&P urmărește instalarea rapidă a unui guvern stabil, precum și pregătirea bugetului pentru 2027, două elemente care arată dacă măsurile de consolidare vor continua după schimbarea executivului.

Înregistrarea video a intervenției lui Ionuț Dumitru a fost publicată pe YouTube de Digi24 la 22 septembrie 2026, la ora 13:18. Următoarea etapă fiscală descrisă de economist rămâne realizarea, în următorii 3-4 ani, a aproximativ jumătate din ajustarea totală necesară.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24AUR acuză PSD că i-a preluat inițiativa pentru uniforme obligatorii în școliDolce SportFRF a publicat harta fotbaliștilor români eligibili pentru naționalăGetPonyDacia Sandero conduce vânzările din Europa după opt luni, deși a pierdut 11,2% față de 2025BravonetIrina și Răzvan Fodor au primit nota 8 de la fiica lor. Diana i-a taxat pentru prea multe reguliLylaCum treci la blond platinat, fără să-ți distrugi părul. Când ai nevoie de 3 ședințeRevista IoanaLintița de apă a fost aprobată ca aliment în UE. Poate intra în paste, pesto și sosuri