OCDE: Este nevoie de atragerea profesorilor bine pregătiți în zonele defavorizate și de alocarea mai multor resurse pentru școlile vulnerabile

27

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a afirmat că România atrage atenția asupra diferențelor majore dintre școlile de la rural și cele din urban, afirmând că este nevoie de alocări financiare pentru școlile din zonele vulnerabile și motivarea profesorilor bine-pregătiți să vină să predea la sat.

În plus, organizația afirmă că este o legătură între statusul socio-economic și rezultatele la testele PISA, respectiv nivelul de analfabetism. Este menționat și proiectul „România Educată” ca posibilă soluție în adresarea accesului inegal la educație.

Ce spune raportul OCDE?

 

  • Performanța în educație a stagnat în ultimii ani la un nivel jos și riscă să se deterioreze pe fondul crizei COVID-19. În 2018, 41% din elevii de 15 ani nu au putut atinge un nivel minim de înțelegere la citit. Analfabetismul ar putea crește semnificativ după 2020, având în vedere faptul că închiderea școlilor a accentuat diferențele de învățare.
  • Creșterea nivelului de educație este o prioritate cheie pentru a stabili egalitatea de șanse. Sărăcia îi lovește pe cei cu nivel de educație scăzut.
  • Accesul la educație este inegal în țară, cu diferența mari urban/rural. 35% din cei de 30-34 de ani nu au ajung în ultimii ani de liceu în zona de nord-est a țării, de trei ori mai mulți decât în București. Diferențele la testele PISA dintre rural și urban se explică în principal prin diferențele legate de starea socio-economică. Impactul statusului socio-economic asupra rezultatelor educaționale este ridicat, echivalent cu circa trei ani de școală și perpetuează inegalitățle de la o generație la alta.
  • Aceste provocări au fost identificate în noua strategie pe educație pentru perioada 2021-2027 și proiectul „România Educată” lansat în 2021 ar putea fi primul pas.

 

Închiderea școlilor în pandemie – efectele asupra copiilor din rural

În ultima perioadă, închiderea școlilor, au afectat în mod disproporționat copiii vulnerabili în zonele rurale din cauza accesului dificl la echipamente digitale și pregătirii pentru predarea la distanță.

  • Trebuie alocate mai multe resurse pentru școlile din zonele dezvantajate la nivel de grădiniță și școală primară. Alocarea de bani publici pentru educație este relativ scăzută, reprezentând circa 3,6% din PIB în 2019 față de 4,7% media în UE. Alocarea pe elev în învățământul primar și gimnazial reprezintă mai puțin de o treime din media UE.
  • Școlile dezavantajate nu primesc neapărat sprijin financiar suplimentar. Finanțare de bază, care reprezintă circa 92% din finanțarea școlilor, este alocată de guvern în baza unei formule care nu ține cont de vulnerabilitățile socio-economice ale școlilor. Muncipalitățile completează finanțarea de bază, ceea ce duce la inegalități crescânde între municipalitățile bogate și cele sărace. Drept urmare, școlile din rural și zone dezavantajate au resurse mai slabe pentru materiale educaționale și atrag mai puțini profesori experimentați decât școlile din zonele urbane.
  • Din 2021, formula de finanțare alocă mai multe resurse pentru școli în zonele rurale. PNRR include grant-uri pentru școlile dezavantajate și proiectul „România Educată” are în vedere o reformă a mecanismelor de finanțare.
  • Există nevoia de a atrage profesori experimentați și bine pregătiți în zonele dezavantajate. Stimulentele de a lucra într-un mediu dificil sunt puține, atunci când salariul unui profesor crește odată cu vechimea și cu proporția elevilor care au note de trecere.
  • Profesorii ar trebui să fie mai bine pregătiți să lucreze cu elevi dezavantajați. Participarea profesorilor în învățarea pe tot parcursul vietii este mai scăzută decât în multe țări OCDE și o parte destul de mare din profesori consideră că le lipsește pregătirea de a lucra cu elevi cu nevoie speciale.
  • Dezvoltarea profesională continuă trebuie să fie mai bine conectată cu nevoile și evaluarea profesorilor. În particular, oportunitățile de învățare la nivel de școală, cu focus pe modul de predare la clasă, ar trebui întărite.

Mare parte din tineri abandonează școala fără o calificare

În prezent, un număr mare din elevi sau studenți părăsesc sistemul educațional fără a ajunge la liceu în clasele superioare, considerat a fi nivelul minim necesar. Nivelul abandonului școlar a scăzut în ultimii zece ani, dar rămâne al cincilea cel mai ridicat din OCDE. Elevii din familii vulnerabile de la sate și/sau de etnie romă sunt mai expuși riscului de părăsire a școlii fără calificare.

Sfaturile OCDE pentru prevenirea abandonului școlar

În România, reducerea abandonului școlar la nivel de liceu și oferirea unui nivel minim de educație pentru fiecare cetățean este o precondiție pentru a îmbunătăți performanța pe piața muncii. Strategia națională pentru reducerea abandonului școlar timpuriu își propusese să reducă de la 19% în 2015 la 11,3% în 2020. Deja în 2020, 15,6% din tineri abadonau timpuriu școala.

Raportul enumeră programele guvernului în acest sens, însă adaugă: Inițiativele guvernului au fost limitate până acum.

România ar putea să definească zone de intervenție educațională prioritară așa cum se practică în Portugalia și Franța și să aloce resurse umane suplimentare sau finanțare pe termen lung și predictibilă. Alte optiuni includ angajarea de traineri tineri care sfătuiesc și însoțesc tinerii aflați la risc de abandon școlar sau de marginalizare, așa cum se face în Austria, Norvegia și Uruguay.

Înființarea unei rețele de mediatori tineri cum se face în Bulgaria ar putea fi luată în considerare.

Un alt exemplu: „Brokeri de partneriat” în Australia au contribuit la întărirea conexiunilor locale între școli, afaceri, comunități și familii.

Se impun măsuri specifice pentru a adresa problema abandonului școlar în cadrul comunității rome. Raportul subliniază că reușita educațională a populației rome s-a îmbunătățit drastic: 60% din tinerii romi au terminat opt clase, de două ori mai mult decât o generație mai veche. Însă diferențele mari față de ceilalți tineri se păstrează.

Abandonul în rândul romilor este de cinci ori mai mare decât media națională și a crescut odată cu închiderea școlilor în pandemie.

Ce ar putea ajuta:

pregătirea și stimualrea profesorilor să îmbunătățească calitate educației în școlile cu elevi romi și medierile la școală. Implicarea și comunicarea cu părinții pentru a crește participarea la școală, mai ales pentru fete. Angajarea de mediator la școală, deschiderea unor grădinițe în unele comunități plus granturi UE pentru școli dezvantajate.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata