Băncile centrale își îndreaptă atenția către companiile care folosesc inflația ridicată ca scuză pentru a-și crește marjele de profit, avertizând că creșterea prețurilor întreprinderilor riscă să declanșeze presiuni persistente asupra costurilor.
Marjele de profit ale companiilor americane au atins cel mai înalt nivel de după cel de-al doilea război mondial în 2022, au descoperit cercetările economiștilor de la Universitatea din Massachusetts Amherst.
Afacerile din zona euro s-au bucurat, de asemenea, de cea mai mare expansiune a profitabilității de la criza financiară din 2008 în ultimii doi ani, potrivit cercetărilor băncii franceze Natixis.
„Cererea reprimată în timpul pandemiei (coronavirusului) a însemnat că oamenii au fost mai puțin sensibili la preț, deoarece au ieșit din blocaj”, a declarat Dirk Schumacher, șeful de cercetare macro europeană la Natixis. „Așadar, companiile ar putea profita de inflația ridicată pentru a crește profiturile.”
Accentul pe marje de profit mai mari marchează o schimbare a factorilor de decizie politică care s-au îngrijorat de riscul unor spirale ale prețurilor salariale în stilul anilor 1970, în care companiile trebuie să crească prețurile pentru a acoperi costurile tot mai mari ale angajaților.
„O parte din presiunea inflaționistă ridicată se poate datora într-adevăr unei puteri mai mari de piață a companiilor”, a declarat Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, pentru Financial Times. Remarcile ei vin la câteva săptămâni după ce BCE a adăugat pentru prima dată o referire la impactul creșterii marjelor de profit asupra inflației în declarația sa de politică monetară.
Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor, a declarat: „Sunt încântată că băncile centrale se trezesc în sfârșit de faptul că inflația este determinată de profituri și nu de salarii”. Ea a adăugat: „Corporațiile, în special cele din sectoarele energetice și alimentare, au provocat inflație utilizând blocajele în aprovizionare ca acoperire pentru a-și crește prețurile.”
Președintele Rezervei Federale din SUA, Jay Powell, a fost mustrat pentru că a ignorat problema în timpul mărturiei sale la Congres luna aceasta. „Fed nu poate forța corporațiile să-și schimbe modalitățile sau să rescrie singur modelul de afaceri de pe Wall Street. Dar ai putea vorbi despre asta”, a spus Sherrod Brown, președintele comitetului bancar al Senatului.
Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, a îndemnat săptămâna trecută companiile să se abțină de la creșteri ale prețurilor care ar putea perpetua o inflație ridicată, așa cum cauzele sale inițiale – slăbirea lanțului de aprovizionare și creșterea prețurilor mărfurilor pe măsură ce restricțiile coronavirus au fost ridicate – au început să se estompeze. „Când companiile stabilesc prețuri, înțeleg că trebuie să reflecte costurile cu care se confruntă”, a spus Bailey pentru BBC. „Dar . . . ne așteptăm că inflația va scădea brusc anul acesta.”
Sindicatele au profitat de comentariile lui. „Marea Britanie este în strânsoarea unei epidemii de profit”, a declarat Sharon Graham, secretarul general al Unite.
Dar datele publicate de Office for National Statistics luna trecută au arătat că, odată ce producătorii de petrol și gaze au fost excluși, profitabilitatea companiilor de producție și servicii din Regatul Unit a scăzut între primul și al treilea trimestru din 2022.
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a îndemnat săptămâna trecută companiile să se abțină de la creșteri ale prețurilor care ar putea perpetua o inflație ridicată, tocmai când cauzele sale inițiale au început să se estompeze © Leon Neal/PA
În Germania, comportamentul Volkswagen, BMW și Daimler, care au raportat profituri record în ultimul an, arată cum blocajele din ofertă, împreună cu cererea rezistentă, au permis companiilor să-și sporească marjele.
Cu cipurile semiconductoare în lipsă, companiile s-au concentrat pe producerea de mașini mai mari, precum și a mai multor vehicule electrice. Acestea sunt mai scumpe și mai profitabile, deoarece pot fi vândute unor consumatori mai bogați, mai puțin sensibili la preț.
De asemenea, cei trei mari producători auto din Germania au reușit să-și mărească marjele forțând producătorii de componente să-și absoarbă unele dintre costurile mai mari pentru materii prime și transport.
Andreas Wolf, directorul executiv al producătorului de trenuri motopropulsoare Vitesco Technologies, a declarat că dominația producătorilor de mașini înseamnă că doar 80% din costurile mai mari ar putea fi transferate. „Nu este durabil dacă înghițim întotdeauna creșterile de costuri.”
Wolf a spus pentru FT că industria riscă să scoată de pe piață un preț pentru oamenii cu venituri mai mici. „Dacă (prețurile) continuă să crească, mobilitatea nu va mai fi accesibilă tuturor.”
Marea întrebare acum este cât timp vor continua întreprinderile să-și crească prețurile cu creșteri mari, pe măsură ce costurile energiei și prețul altor materii prime scad.
Există unele semne că aceștia se adaptează la cererea mai scăzută cauzată de ratele mai mari ale dobânzilor și de epuizarea economiilor în exces acumulate în timpul pandemiei.
BMW a declarat în această lună că se așteaptă ca creșterile prețurilor să scadă, deoarece comenzile au început să se diminueze ușor în Europa în acest an.
Philip Lane, economistul șef al BCE, a declarat săptămâna trecută că declarația BMW a fost un semnal că marjele mari de profit ar putea fi strânse de cererea mai slabă, adăugând că concurența ar trebui stimulată de redeschiderea economiei Chinei după ce aceasta și-a încheiat politica zero-Covid. „Companiile europene știu că vor pierde cota de piață dacă își vor crește prețurile prea mult.”
Schnabel a fost de acord că cererea mai slabă ar putea reduce oportunitățile companiilor de creștere a prețurilor. „Dacă prețurile cresc mai repede decât salariile pe o perioadă mai lungă de timp și, ca urmare, salariile reale scad, gospodăriile nu vor mai putea la un moment dat să-și permită prețurile mai mari.”
Alți economiști sunt mai sceptici că companiile din sectoare cu doar câțiva jucători mari vor putea rezista impulsului de a folosi inflația ridicată pentru a-și crește profiturile. „Dacă imperfecțiunile pieței sunt suficiente, cu oligopoluri în mai multe sectoare, este totuși posibil ca companiile să compenseze scăderea vânzărilor prin creșterea marjelor”, a spus Eric Dor, profesor de economie la IESEG School of Management din Paris.
Sursa – www.ft.com
