Franța, Italia, Spania, Olanda și Lituania solicită oficial Comisiei Europene (CE) o schimbare radicală de paradigmă în politică comercială, cerând măsuri agresive împotriva dezechilibrelor generate de supraproducția industrială a Chinei.
Care este miza reală în această ecuație de putere? Schimbarea de direcție riscă să fractureze însăși inima industrială a Europei, dat fiind refuzul Germaniei de a se alătura inițiativei. Iar pentru România, profund ancorată în lanțurile de aprovizionare ale industriei auto germane, o potențială confruntare tarifară între Berlin și Beijing se va traduce inevitabil prin scăderi de comenzi pentru producătorii locali de componente auto și presiuni pe marjele lor operaționale.
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut recent ca blocul comunitar să replice modelul protecționist adoptat de Statele Unite. Tema dezechilibrelor comerciale globale nu este nouă, dar capătă o urgență majoră înaintea summitului G7 programat la Evian-les-Bains pentru data de 15 iunie.
Măsuri comerciale fără precedent cerute la Bruxelles
Conform unui document comun obținut și analizat de Adevarul, grupul condus de Paris solicită utilizarea mai frecventă a tarifelor vamale și a noilor instrumente de protecție economică. Printre măsurile concrete propuse se numără lansarea accelerată a anchetelor anti-dumping și impunerea de sancțiuni comerciale împotriva companiilor responsabile de concurență neloială.
Cifrele și dezechilibrele din piață vorbesc de la sine.
Semnatarii avertizează clar asupra riscului ca industriile europene să fie sufocate de importurile masive subvenționate. Cele cinci state acuză deschis o realitate incomodă pentru piața liberă.
„Unii dintre principalii parteneri comerciali ai Uniunii Europene subminează regulile economiei globale.” – Document comun al celor cinci state
Izolarea Germaniei în fața ofensivei tarifare
O schimbare structurală propusă vizează posibilitatea aplicării de taxe antisubvenție direct companiilor străine, nu doar statelor. Numai că Berlinul lipsește de pe lista semnatarilor. Dependența Germaniei de piața chineză, în special în sectorul auto și cel industrial, dictează o poziție defensivă, guvernul german evitând susținerea unor măsuri comerciale extrem de dure.
Și totuși, presiunile politice asupra Bruxellesului cresc rapid în intensitate.
Pe fondul acestor fricțiuni interne, grupul celor cinci propune crearea unui nou instrument de reziliență. Acesta ar funcționa ca un mecanism comercial special, activat atunci când regulile actuale nu permit reacții suficient de rapide pentru protejarea capacităților de producție europene.
Decizia finală privind noua arhitectură comercială europeană va depinde de negocierile din următoarele săptămâni. Până la summitul G7 din iunie, rămâne neclar dacă presiunea celor cinci state va fi suficientă pentru a forța Comisia Europeană să adopte măsuri punitive fără sprijinul explicit al celei mai mari economii din uniune.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportReghecampf a explicat schimbarea lui Muhar după criticile lui Becali la victoria cu Voluntari
GetPonyNoul BYD Tang EV are până la 690 CP, cinci locuri și ecrane de 35,4 și 30 de inchi
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaUn robinet termostatic costă 60-150 lei cu montaj. Cum reglezi căldura și ce rol are repartitorul
News24Euro pornește între 5,3249 și 5,3281 lei înaintea votului pentru Guvernul Luca Niculescu
