Impactul războiului din Ucraina asupra economiei europene: provocări fără precedent

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, economiștii avertizează că efectele asupra economiei și piețelor europene vor fi mai severe decât cele generate de crizele anterioare, inclusiv pandemia COVID-19. Această situație complicată ar putea duce la o pierdere semnificativă a competitivității internaționale pentru Europa.

Accelerarea tranziției energetice

Confruntați cu realitatea conflictului, liderii europeni au fost nevoiți să își reexamineze dependența de energia rusă. Parlamentul European a solicitat un embargo total asupra importurilor de petrol, cărbune și gaze din Rusia. Totuși, această decuplare rapidă vine cu costuri considerabile pentru economia europeană, amplificând inflația deja ridicată și amenințând redresarea economică post-pandemie.

Carsten Brzeski, director al departamentului de macroeconomie la ING, subliniază că războiul reprezintă un punct de cotitură pentru economia europeană: „Pentru continentul nostru, acest conflict este mai mult decât o simpla problemă de securitate; are implicații profunde asupra întregii economii.” El adaugă că modelul economic bazat pe export al zonei euro este acum vulnerabil datorită dependenței mari de importurile energetice.

Creșterea prețurilor alimentelor

Brzeski atrage atenția asupra impactului devastator al războiului asupra agriculturii europene: „Regiunile afectate sunt esențiale pentru producția cerealelor. Prețurile alimentelor vor atinge niveluri record.” Aceasta va avea consecințe grave nu doar în Europa dezvoltată ci și în țările în dezvoltare care se confruntau deja cu dificultățile generate de inflație.

Economistul subliniază necesitatea ca Europa să accelereze tranziția ecologică și să își asigure autonomia energetică prin creșterea investițiilor în apărare și educație. De asemenea, el menționează că presiunile financiare vor rămâne ridicate pentru gospodării.

Dilemele fiscale ale Europei

Schimbările structurale impuse de acest conflict vor crea noi provocări pentru băncile centrale și guvernele europene care trebuie să gestioneze simultan inflația crescută și sustenabilitatea fiscalității. BNP Paribas anticipează o perioadă caracterizată prin cheltuieli guvernamentale sporite și creșteri ale datoriilor externe într-un context inflacionist persistent.

Spyros Andreopoulos, economist principal la BNP Paribas, avertizează că ratele dobânzilor crescute pot complica gestionarea fiscalității pe termen lung: „deși nu este o preocupare imediată, un mediu cu dobânzi mai mari poate influența semnificativ calculele fiscale.”

Inflație record în zona euro

Inflația din zona euro a atins 7.5% în martie 2022 – cel mai ridicat nivel istoric – ceea ce pune presiune suplimentară pe Banca Central European (BCE) să acționeze împotriva creșterii accelerate a prețurilor într-un moment când economia încetinește.Creșterea prețurilor consumatorilor s-a accelerat față de luna precedentã (5.9%), iar datele recente sugerează o tendință generalizată a majorării costurilor care depinde nu doar de energie ci şi alte bunuri esenţiale.

BCE se confruntã astfel cu provocarea urgentã a implementării unor politici monetare stricte menite sã contracareze tendinţele inflationiste persistente; guvernatorii băncilor centrale din Austria şi Olanda au cerut deja majorări ale ratelor dobânzilor ca măsurã preventivã împotriva unei inflatii tot mai generalizate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BCE competitivitate internațională Europa inflatie piata globala preturi