Guvernatorul Greciei dezvăluie rețeta pentru un surplus de 3% din PIB

Yannis Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei și fost ministru de finanțe în tumultuoasa perioadă 2012-2014, a oferit astăzi la BNR o soluție aparent simplă pentru problemele bugetare ale României. Acesta susține că obținerea unui surplus bugetar primar de 2-3% din PIB nu este o misiune imposibilă, iar cheia stă într-o singură direcție: reducerea evaziunii fiscale.

Rețeta grecească: digitalizare și plăți electronice

Întrebat direct despre cum poate fi atins un astfel de surplus, Stournaras a oferit o perspectivă bazată pe experiența directă a Greciei, țară care a fost la un pas de faliment. E drept că rețeta lor nu sună complicat la prima vedere. Totul se rezumă la modernizare și la aducerea banilor la lumină.

„În Grecia am trecut la digitalizarea generală şi folosirea mijloacelor electronice de plată ca să putem micşora evaziunea fiscală în această perioadă. Astfel, am majorat veniturile la bugetul de stat. Nu este greu să ai un buget cu surplus primar de 2-3% din PIB dacă reduci evaziunea fiscală”, a declarat Yannis Stournaras.

Oglinda cifrelor: România versus Grecia

Dar hai să vedem contextul. România se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB în 2026, din care jumătate, adică 3% din PIB, reprezintă doar cheltuielile cu dobânzile. Pentru a reduce deficitul, țara noastră ar avea nevoie fix de un surplus bugetar primar de 2-3% din PIB, adică exact performanța despre care vorbește oficialul elen. Numai că România nu a reușit niciodată să obțină un excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile, excluzând dobânzile) după anii ’90.

V-ați întrebat vreodată cum reușesc grecii să plătească aceleași dobânzi ca noi, dar la o datorie publică triplă?

Lucrurile stau puțin diferit. România are cheltuieli cu dobânzile de 3% din PIB la o datorie publică de 60% din PIB. În schimb, Grecia plătește tot 3% din PIB dobânzi, dar la o datorie publică uriașă, de 180% din PIB.

Lecții despre credibilitate și populism

Dincolo de cifre, guvernatorul grec a pus degetul pe rană, subliniind că succesul reformelor nu ține doar de măsuri tehnice, ci și de voință politică și de încredere. Acesta a avertizat asupra pericolelor care pot bloca orice tentativă de redresare economică.

„Credibilitatea şi asumarea politică contează. Populismul, polarizarea politică şi interesele pot bloca reformele şi refacerea economică. Liderii puternici şi frameworkurile transparente duc la încredere în rândul investitlorilor, cetăţenilor şi instituţiilor internaţionale. Dezechilibrele fiscale şi externe trebuie să fie adresate înainte să ajungă nivele nesustenabile. Nu se poate pune baza doar în criterii de convergenţă nominale fără reforme structurale, pentru că acestea maschează vunlerabilităţi şi pot întârzia reformele necesare”, a mai spus Yannis Stournaras.

Echilibru, nu doar austeritate

Și totuși, nu e vorba doar de tăieri dure. Stournaras a insistat că designul reformelor structurale este esențial. Potrivit acestuia, măsurile care se concentrează exclusiv pe scăderea salariilor sau care vizează un singur sector nu fac decât să adâncească recesiunea.

Soluția stă în altă parte. „Este necasară o abordare echilibrată care combină consolidarea fiscală şi măsuri care stimulează creşterea şi investiţiile publice”, a punctat guvernatorul băncii centrale din Grecia.

Angajamentul Greciei nu este unul pe termen scurt, ci unul strategic. În schimbul finanțării pe termen lung primite de la organismele financiare internaționale (care a înlocuit finanțările private), grecii și-au asumat un surplus bugetar primar de 2-3% din PIB pentru următorii 60 de ani.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCe treburi se evitau de Sfântul Luca pe 18 octombrie și cui îi poți trimite urăriNews24Poliția franceză a arestat un suspect monitorizat după incendierea primăriei din LimogesDolce SportTottenham câștigă primul meci din acest sezon de Premier League, 3-1 cu CoventryGetPonyȘoferii nu au termen la 1 noiembrie pentru schimbarea anvelopelor. Când apare obligația și ce amenzi riscăBravonetBogdan Mureșanu revine în selecția pentru Oscar cu „Magicianul”, primul său film regizat în animațieLylaMersul de 4.000 de pași, făcut o dată sau de două ori pe săptămână, a fost legat de un risc mai mic de deces