Învăţământ gratuit şi obligatoriu, o lege istorică în India

De la 1 aprilie, educaţia a devenit un ‘drept fundamental’ pentru milioane de copii indieni. Noua lege adoptată recent de Parlamentul de la New Delhi nu va fi uşor de aplicat.

Totuşi, este o lege istorică. Ea prevede asigurarea învăţământului gratuit şi obligatoriu pentru toţi copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, într-o ţară în care cel puţin 10 milioane dintre ei nu au intrat niciodată într-o sală de clasă, scrie ziarul Le Figaro. ‘Acestea sunt cifrele prezentate de guvern.

În realitate, în India, între 70 şi 80 de milioane de copii cu vârsta de şcolarizare nu frecventează şcoala’, potrivit unui oficial al unui ONG. Oficial, 12,6 milioane de copii care au sub 14 ani lucrează de la vârste mai mici, dar în realitate sunt mai mulţi, potrivit aceleiaşi surse. Adesea, chiar familiile lor îi trimit la muncă, deoarece un salariu, chiar foarte mic, contează mult. Deci, chiar dacă li se propune să li se plătească şcolarizarea copiilor, ele nu sunt deloc interesate.

Noua lege a fost iniţiată de premierul Manmohan Singh, el însuşi provenind dintr-un mediu foarte modest. ‘Am devenit ceea ce sunt datorită educaţiei, iată de ce doresc ca toţi copiii din această ţară să aibă acces la educaţie‘, a afirmat acest economist licenţiat la Oxford. Costul proiectului, care este estimat la aproximativ 3 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani, va fi suportat de statul central (55%) şi de statele regionale (45%).

Liderii unor regiuni nu sunt prea încântaţi şi mai mulţi au anunţat deja că nu au mijloacele necesare pentru aplicarea legii, ca de exemplu Mayawati, cea care conduce cel mai mare stat din India, Uttar Pradesh, unul din cele mai sărace din ţară. Potrivit Le Figaro, ar fi trebuit să înţeleagă situaţia deoarece şi ea a studiat în condiţii grele. Originară din comunitatea daliţilor (casta cea mai de jos), ea vrea să fie purtătoarea de cuvânt a celor mai săraci, dar preferă să ridice statui care s-o glorifice decât să construiască săli de clasă.

Legea prevede asigurarea unui învăţământ de calitate pentru toţi copiii. În prezent, nu se poate vorbi despre aşa ceva. Accesul la şcolile care oferă o educaţie de calitate este un privilegiu pentru cei bogaţi. În timp ce unităţile publice de învăţământ sunt adesea foarte mediocre, cu un deficit extrem de ridicat de cadre didactice, şcolile private au un nivel excelent, dar sunt foarte scumpe şi foarte selective. Noua lege obligă şcolile private să rezerve 25% din capacitatea lor pentru copiii săraci.

Guvernul le-a promis o compensaţie financiară, dar care nu va fi cu siguranţă la fel de profitabilă ca taxele de înscriere şi de şcolarizare plătite de părinţii înstăriţi. ‘Directorii şcolilor private sunt furioşi, ei ştiu că nu vor primi aproape nimic de la stať, afirmă un ziarist de la cotidianul economic Business Line.
Oricum este de greu de imaginat că fiul unui om de afaceri va sta alături de un amărât! Niciunul nu se va simţi în largul lui, iar părinţii bogaţi s-ar putea să nu-şi mai trimită copiii la aceste şcoli.

Alţii sunt chiar mai sceptici, afirmând că această lege practic nu se aplică. La fel ca altele, afirmă aceştia, referindu-se la legea adoptată acum patru ani care interzice exploatarea copiilor. ‘Era o idee frumoasă, dar legea nu a fost niciodată aplicată’, declară Bhuwan Rhibu, unul din responsabilii Mişcării pentru salvarea copiilor. ‘Atât timp cât copiii vor munci în această ţară, cum se poate impune învăţământul obligatoriu?, se întreabă acesta.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata