Guvernele europene își consolidează măsurile de securitate după ce Iranul a avertizat că va viza orașe de pe continent. Amenințarea directă vine în contextul în care statele europene ar putea sprijini operațiunile militare conduse de Donald Trump în Orientul Mijlociu.

Potrivit Adevarul, tensiunile au escaladat deja, drone iraniene vizând Cipru, unde una a lovit baza britanică RAF Akrotiri, iar altele au fost interceptate. Ca răspuns, Marea Britanie, Franța și Grecia au trimis avioane, nave de război și elicoptere pentru a întări apărarea insulei.

„Un act de război”: Avertismentul direct al Teheranului

Teheranul a transmis un mesaj clar: orice implicare a țărilor europene în conflict va fi considerată o agresiune directă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat pentru presa de stat că sprijinul acordat adversarilor Iranului ar echivala cu un „act de război”. Avertismentul este luat în serios de oficialii NATO. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, a subliniat că amenințarea iraniană depășește granițele Orientului Mijlociu, iar dezvoltarea capacităților balistice și nucleare reprezintă un risc nu doar pentru regiune, ci și pentru Europa.

Ce rachete și drone deține Iranul

Conform experților, arsenalul iranian include rachete balistice cu rază medie de acțiune de aproximativ 2.000 de kilometri. Acestea, precum sistemele Sejjil și Khorramshahr, sunt capabile să atingă părți din sud-estul Europei, în funcție de locul lansării. În acest context, autoritățile române au anunțat că baza de la Deveselu, unde se află un sistem american de apărare antirachetă, și-a sporit nivelul de securitate. Există și informații despre dezvoltarea unei rachete balistice intercontinentale cu o rază de până la 10.000 de kilometri, dar analiștii nu pot confirma dacă Teheranul o poate produce și desfășura la scară operațională. Pe lângă rachete, Iranul a investit masiv în dronele din seria „Shahed”, care pot atinge ținte la 2.500 de kilometri. Analiștii consideră că drona care a lovit baza din Cipru ar fi putut fi lansată din Liban de către gruparea Hezbollah, susținută de Iran.

De la comploturi la atacuri indirecte

Amenințările nu se limitează la arsenalul convențional. Experții avertizează că Iranul ar putea folosi metode indirecte, cum ar fi drone comerciale operate prin rețele clandestine sau grupări criminale pentru a perturba traficul aerian sau a viza obiective militare. În ultimul deceniu, serviciile de informații europene au documentat mai multe comploturi atribuite Iranului, inclusiv tentative de asasinat și atentate împotriva opozanților regimului. Un caz notabil a avut loc în 2018, când un diplomat iranian a fost arestat și ulterior condamnat pentru implicarea într-un complot ce viza un miting al opoziției iraniene în Europa. Incidente similare au fost raportate în Belgia, Franța, Germania, Olanda, Suedia și Regatul Unit.

Riscul cibernetic, o amenințare majoră

Pe lângă amenințările fizice, oficialii europeni subliniază și riscul crescut al atacurilor cibernetice. Iranul este considerat un actor statal de top în acest domeniu, alături de Rusia, China și Coreea de Nord. În 2022, Albania a rupt relațiile diplomatice cu Teheranul după ce l-a acuzat de atacuri cibernetice asupra infrastructurii sale. Vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a declarat că statele membre trebuie să monitorizeze cu atenție securitatea cibernetică și protecția infrastructurii critice. Deși activitatea cibernetică iraniană a scăzut temporar după recentele bombardamente americane, experții avertizează că situația s-ar putea schimba rapid. O eventuală escaladare ar putea transforma Europa într-un teatru secundar al confruntării, în special dacă statele europene își vor exprima clar sprijinul pentru Washington sau pentru Israel.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
amenintare militara Europa Iran NATO securitate