Liderii G7 se reunesc în Japonia în acest weekend, pe fondul temerilor globale legate de o incapacitate de plată a datoriei SUA, a divizării tot mai profunde privind politica energetică și a faptului că nu se întrevede sfârșitul războiului din Ucraina.
Dar pentru premierul japonez Fumio Kishida, provocarea principală pentru summitul anual al economiilor avansate va fi dacă poate proiecta un răspuns unificat al G7 la ambițiile militare ale Chinei și la utilizarea „coerciției economice”, așa cum a descris-o săptămâna trecută secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen.
De la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Kishida a încercat să se alinieze cu omologii G7 din SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania și Canada prin aplicarea unor sancțiuni dure împotriva Moscovei și prin crearea unor legături mai strânse cu alianța NATO. De asemenea, el a aprobat o creștere semnificativă a cheltuielilor militare ale Japoniei pentru a contracara amenințarea din partea Chinei.
Când va găzdui summitul din orașul natal al familiei sale, Hiroshima, Kishida – care a avertizat în mod repetat că „Ucraina ar putea fi mâine Asia de Est” – va dori un sprijin la fel de puternic din partea Europei cu privire la modul în care G7 ar trebui să abordeze China și riscul unui conflict cu privire la Taiwan.
„Este crucial ca G7 să confirme că orice încercare unilaterală de a schimba status quo-ul prin forță sau coerciție este inacceptabilă în orice parte a lumii”, a declarat Kishida luna trecută. „Cred că acest lucru va duce la un răspuns unificat al comunității internaționale atunci când ceva similar cu Ucraina se va întâmpla în afara Europei.”
Prim-ministrul japonez Fumio Kishida, stânga, împreună cu președintele american Joe Biden, cancelarul german Olaf Scholz și alți lideri la un summit NATO în martie © Henry Nicholls/Pool/AFP via Getty Images
Problema a fost divizorie pentru Occident. Președintele francez Emmanuel Macron a stârnit un scandal internațional luna trecută când a avertizat, în timpul unei călătorii în China, că Europa nu ar trebui să se lase „prinsă în crize care nu sunt ale noastre”.
„G7 s-a ridicat la înălțimea momentului în criza ucraineană …Dar Indo-Pacificul își prezintă propriile provocări în urma comentariilor lui Macron”, a declarat Mireya Solís, expert în Japonia la Brookings Institution. „Tokio ar dori să vadă o declarație fermă că gruparea democrațiilor se aliniază în fața provocării Chinei”.
De asemenea, SUA fac presiuni pentru un front cât mai unit posibil. Administrația președintelui Joe Biden a început să sublinieze că politica sa privind China se concentrează pe „de-risc” și nu pe „decuplare”. Oficialii americani au preluat fraza de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un efort de a-i asigura pe aliații G7 că SUA nu fac presiuni pentru o abordare mai draconică față de Beijing.
Un punct important al summitului de la Hiroshima va fi în ce măsură țările membre pot contura un răspuns concertat la raidurile Beijingului asupra companiilor străine și la reținerea directorilor de companii.
G7 intenționează să emită pentru prima dată o declarație separată privind securitatea economică, alături de comunicatul principal al summitului. Declarația va include un angajament de a „descuraja, a răspunde și a contracara în mod colectiv coerciția economică”, potrivit documentelor consultate de Financial Times.
Persoane familiare cu discuțiile spun, totuși, că China nu va fi menționată în declarație și este puțin probabil ca G7 să ajungă la un acord asupra unor noi instrumente specifice de securitate economică, dincolo de cooperarea privind lanțurile de aprovizionare pentru a-și reduce dependența de China.
China a susținut că este mai degrabă „victima coerciției economice a SUA” decât autorul acesteia, afirmând că Washingtonul a exagerat conceptul de securitate națională și a „abuzat” de utilizarea controalelor la export.
„Dacă summitul G7 trebuie să discute răspunsul la coerciția economică, poate că ar trebui să discute mai întâi despre ceea ce a făcut SUA”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin. „În calitate de gazdă a G7, ar putea Japonia să exprime unele dintre aceste preocupări către SUA în numele celorlalți membri ai grupului care au fost intimidați de SUA? Sau cel puțin să spună câteva cuvinte de adevăr?”.
Anul trecut, SUA a introdus controale radicale ale exporturilor care ar complica grav eforturile companiilor chineze de a dezvolta tehnologii de ultimă oră cu aplicații militare. Washingtonul caută acum sprijinul aliaților săi în timp ce finalizează un nou mecanism de verificare a investițiilor în exterior care vizează China.
„Este posibil să se ajungă la un acord că securitatea economică este importantă, dar există încă un decalaj mare între SUA, UE și Japonia atunci când vine vorba de implementarea unor măsuri ofensive, cum ar fi controlul exporturilor”, a declarat Kazuto Suzuki, profesor la Universitatea din Tokyo. În martie, Japonia a dezvăluit restricții la exportul a 23 de tipuri diferite de tehnologie, ca parte a unui acord încheiat cu SUA și Olanda, însă oficialii de la Tokyo au subliniat că măsurile nu vizează o singură țară.
Legăturile economice profunde cu China fac, de asemenea, ca UE să fie reticentă în a urma abordarea dură a Washingtonului. Capitalele europene se tem de o revenire la situația din timpul Războiului Rece, cu China în locul URSS, lăsând Europa, în cel mai bun caz, un satelit al SUA și, în cel mai rău caz, un câmp de luptă între cele două.
Oficialii europeni au subliniat că G7 ar trebui să își intensifice apropierea de alte țări, în special de economiile în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America de Sud. „(Scopul nostru) este de a nu transforma G7 într-un club anti-China”, a declarat un oficial european de rang înalt implicat în pregătirea G7.
G7 a invitat la summitul de la Hiroshima liderii națiunilor nemembre, cum ar fi India, Indonezia, Brazilia și Vietnam.
„Am dori să consolidăm apropierea G7 de partenerii internaționali prin … apeluri de cooperare pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă comunitatea internațională … cum ar fi securitatea energetică și alimentară, schimbările climatice, sănătatea și dezvoltarea”, a declarat Yoshimasa Hayashi, ministrul de externe al Japoniei, într-un interviu scris pentru Financial Times. „Am dori să afirmăm unitatea G7 în aceste privințe”.
Aceste comentarii vin chiar și în condițiile în care G7 rămâne divizat în ceea ce privește politica energetică, inclusiv promovarea amoniacului de către Japonia ca sursă de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon și presiunile Germaniei pentru aprobarea de către G7 a investițiilor publice în sectorul gazelor naturale.
Christopher Johnstone, președintele Japoniei la think-tank-ul american CSIS, a declarat că Tokyo este încă dornic să se angajeze cu țările care nu fac parte din G7, deoarece apartenența Rusiei la G20 a fracturat acest grup mai larg.
„Tokyo este îngrijorat că acest lucru a deschis ușa pentru extinderea influenței chineze în întreaga lume în curs de dezvoltare, unde criticile la adresa ipocriziei occidentale găsesc rezonanță”, a spus Johnstone. „Kishida încearcă să atenueze acest fapt prin aducerea mai multor voci la masa G7”.
Sursa – www.ft.com
