Europa e în război cu Rusia. Punct. Nu e un conflict clasic, ci unul tăcut, hibrid, purtat cu drone, minciuni și sabotaje. Acest conflict macină încet coeziunea continentului, dar liderii politici evită să-i spună pe nume, o reticență care, avertizează un expert în securitate, nu face decât să încurajeze Moscova. Sviatoslav Hnizdovskyi, fondatorul OpenMinds, o companie de tehnologie de apărare, a pus degetul pe rană într-o analiză pentru Euronews. El spune clar: „Indiferent dacă Europa dorește sau nu, se află deja în această situație”, conform Digi24.

O realitate pe care liderii europeni refuză să o numească

Război hibrid. Asta e tactica Moscovei. Fără tancuri la graniță. Doar acțiuni secrete. Coordonate. Menite să lovească din interior. Gândiți-vă la un cocktail periculos de atacuri cibernetice, presiuni economice, sabotaje și campanii de influență politică. Expertul descrie o „combinație constantă de operațiuni de informare, presiune psihologică, activitate cibernetică, bruiaj și semnale militare repetate a creat o realitate de confruntare continuă”. Marea problemă, insistă el, nu e că se întâmplă, ci că Europa refuză să spună lucrurilor pe nume, adică „disponibilitatea Europei de a o numi în mod explicit”.

Mai multe drone rusești în 10 luni decât în ultimii trei ani

Cifrele? Brutale. Un raport OpenMinds arată că în doar 10 luni din 2025 au fost mai multe incidente de încălcare a spațiului aerian decât în toți anii 2022-2024 la un loc. Vorbim despre zeci de drone rusești, suspectate că survolează ținte militare și infrastructură vitală. Și nu e tot. Se adaugă campanii de dezinformare, precum cea denumită „Be greener” din Germania, țintită direct spre un candidat la funcția de cancelar. Rusia interpretează reacțiile slabe ale Vestului ca pe o undă verde. Așa că merge mai departe. Surprinzător sau nu, în 5% din cazurile analizate, Kremlinul neagă totul. Dă vina pe „actori necunoscuți” sau pe niște „activiști locali”.

Testul suprem pentru NATO: Coeziunea, nu armata

Toate aceste încălcări aeriene deasupra Poloniei și Mării Baltice au o țintă clară. Nu e armata. Miza reală este să testeze și să rupă unitatea politică a NATO, pentru că, așa cum spune Hnizdovskyi, „Pregătirea militară se poate adapta; coeziunea politică este mai greu de menținut sub presiune susținută și ambiguă”. Logica Moscovei e diabolic de simplă. De ce să riști un război direct? „Rusia nu are nevoie de o confruntare directă pentru a obține efecte strategice. Este suficient să creeze ezitare, dezacord și tensiuni interne în cadrul alianțelor.” Și, din păcate, funcționează.

Ce urmează? „Nu există semne de dezescaladare”

Cine crede că e în siguranță se înșală. Hnizdovskyi spulberă mitul că doar vecinii Rusiei sunt în pericol. Germania, de pildă, e la fel de expusă la dezinformare și atacuri cibernetice ca Polonia. Avertismentul său e direct: „Proximitatea geografică nu mai este principalul factor determinant al vulnerabilității”. Deci, ce e de făcut? Europa trebuie să traseze linii roșii. Să fie gata de răspuns. Nu cu tancuri, ci prin expunerea publică a fiecărei acțiuni, prin contra-narative și prin atribuirea clară a atacurilor. Fără consecințe, diplomația e doar un semn de slăbiciune pentru Kremlin. Viitorul? Deloc roz. OpenMinds a identificat deja operațiuni rusești de influență în 2025 în Germania, România și Moldova. Iar în 2026 urmează alegeri cheie în Ungaria și Suedia.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
razboi hibrid securitate europeana