Războiul din Iran scumpește gazele cu 70% și amenință tranziția verde a UE

Războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie a aruncat în aer prețurile la energie în Uniunea Europeană. Prețul gazelor a explodat cu aproximativ 70%, în timp ce petrolul s-a scumpit cu circa 60%. Acum, ambițiile climatice ale blocului comunitar sunt puse sub o presiune uriașă, în timp ce capitalele naționale se luptă cu inflația și costurile energetice tot mai mari.

UE insistă pe independența energetică

Liderii europeni susțin cu tărie că drumul spre independența energetică trece prin mai multă energie curată și mai puțină dependență de combustibilii fosili. Într-o intervenție în Parlamentul European pe 25 martie, Comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a fost tranșant: „Facem tot ce putem pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple din nou. Trebuie să ne dublăm eforturile pe calea noastră spre independența energetică.”

Mesajul a fost reluat și după o reuniune de urgență a miniștrilor energiei din UE, pe 31 martie. Jørgensen a subliniat că energia curată produsă intern, electrificarea, modernizarea interconexiunilor și eficiența energetică îmbunătățită „sunt singura cale de urmat”. Dar cum rămâne cu facturile uriașe pe care le plătesc cetățenii și companiile? Atâta timp cât tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează, inclusiv prin închiderea Strâmtorii Ormuz (un punct necesar prin care tranzitează între un sfert și o treime din transporturile globale de petrol și circa o cincime din gazele naturale lichefiate), prețurile în Europa vor rămâne ridicate.

Întoarcerea la cărbune o soluție?

Si totuși, unele state membre iau în calcul măsuri disperate. Ministrul german al energiei, Katherina Reiche, a sugerat recent că UE27 ar trebui să ia în considerare o relaxare a legislației climatice. Ba chiar a propus o revenire temporară la cărbune pentru a compensa deficitul de gaze naturale.

Ideea a fost preluată de cancelarul Friedrich Merz, care a declarat pe 27 martie la un eveniment în Frankfurt că „s-ar putea să fie nevoie să ne menținem centralele pe cărbune online pentru mai mult timp”. În aceeași notă, guvernul italian a anunțat o amânare a termenului de renunțare la cărbune până în 2038, descriind mișcarea drept o „măsură de protecție” împotriva unor posibile penurii de gaz.

Numai că lucrurile nu-s chiar așa simple. Luca Bergamaschi, director executiv al think-tank-ului de mediu ECCO, consideră că o revenire la cărbune ar fi „implauzibilă”. El explică: „Flota de centrale pe cărbune a Italiei este învechită și în mare parte neoperațională, cu puține investiții recente. Centralele au fost inactive de ani de zile. Repornirea lor ar necesita noi autorizații de mediu, recondiționări tehnice costisitoare și proceduri de reglementare îndelungate.”

Costuri și interese naționale

Dincolo de aceste dezbateri, cifrele arată că energia eoliană și solară domestică rămân important mai ieftine decât gazul natural și petrolul importate. Conform datelor UE, în 2025, sursele regenerabile costau aproximativ 24 de euro pe megawatt-oră, comparativ cu circa 100 de euro pe megawatt-oră pentru gaz. E drept că și aceste costuri au crescut brusc de la izbucnirea războiului.

Confruntat cu prețurile exorbitante, guvernul francez a anunțat că accelerează electrificarea economiei. Premierul Sébastien Lecornu a declarat miercuri: „Problema nu mai este doar despre climă, acum privește interesul național.” Franța își propune să reducă dependența de combustibilii fosili de la 60% la 40% până în 2030.

Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel, îi sfătuiește pe liderii UE să nu încetinească tranziția. „Numai prin reducerea dependenței structurale de importurile de petrol și GNL poate Europa să-și protejeze durabil economia de șocurile externe recurente”, a spus acesta.

Exemplul Spaniei și Portugaliei

Spania și Portugalia sunt considerate două exemple bune ale modului în care investițiile în surse regenerabile aduc beneficii pe termen lung pentru securitatea energetică. Madridul și Lisabona sunt cel mai puțin expuse la șocurile de aprovizionare, datorită dependenței lor masive de energia eoliană, solară și hidro.

Acest mix energetic a menținut prețurile la electricitate mult sub cele din marile economii europene în timpul crizei. Deși rămân expuse la volatilitatea prețurilor globale, abundența de energie curată le protejează de facturi astronomice.

Ce urmează pentru securitatea energetică

Iar planurile nu se opresc aici. Pe 27 martie, comisarul Dan Jørgensen s-a întâlnit cu reprezentanți din sectoarele eolian, geotermal și al bioenergiei pentru a explora modalități de extindere rapidă a surselor regenerabile pentru încălzire și răcire. „Bioenergia este deja parte a soluției în gospodării, industrie și termoficare centralizată. Pe măsură ce UE își conturează următorii pași de politică, această contribuție practică nu ar trebui trecută cu vederea”, se arată într-o declarație a asociației de profil Bioenergy Europe.

Comisia Europeană urmează să prezinte în săptămânile următoare un plan revizuit de securitate energetică, alături de un plan de acțiune pentru electrificare. Aneta Stefańczyk, analist la Reform Institute, a concluzionat: „Criza actuală din Orientul Mijlociu subliniază și mai mult importanța acestei abordări, deoarece prețurile în creștere la petrol și gaze expun din nou riscurile dependenței continue de combustibilii fosili.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportReghecampf a explicat schimbarea lui Muhar după criticile lui Becali la victoria cu VoluntariGetPonyNoul BYD Tang EV are până la 690 CP, cinci locuri și ecrane de 35,4 și 30 de inchiBravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămânăRevista IoanaUn robinet termostatic costă 60-150 lei cu montaj. Cum reglezi căldura și ce rol are repartitorulNews24Euro pornește între 5,3249 și 5,3281 lei înaintea votului pentru Guvernul Luca Niculescu