Guvernul de centru-dreapta din România a supravieţuit la limită unei moţiuni de cenzură, în timp ce mii de români furioşi au protestat în afara parlamentului împotriva noilor măsuri dure de austeritate menite să prevină o criză în stilul Greciei, relatează The New York Times.
Votul ajută la deschiderea căii pentru România de a primi o nouă tranşă din pachetul de 20 de miliarde de euro pe care l-a obţinut anul trecut de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a-şi finanţa contul curent şi deficitul bugetar şi pentru a plăti salariile din sectorul public, scrie cotidianul american.
Însă victoria la limită a guvernului – au lipsit doar opt voturi pentru a fi destituit – ilustrează schimbările ce vor veni în contextul în care încearcă să ţină sub controlul cheltuielile care au făcut din această ţară una dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere economic din regiune. Un total de 228 de parlamentari au votat în favoarea moţiunii şi 197 împotrivă, în timp ce era nevoie de o majoritate de 236 de voturi pentru ca documentul să treacă.
În timp ce parlamentarii dezbăteau moţiunea, peste 3.000 de angajaţi din sectorul public şi pensionari s-au adunat pentru a demonstra împotriva ‘strângerii curelei’, care include reducerea salariilor din sectorul public cu 25% şi a pensiilor cu 15%.
Potrivit Associated Press, câţiva protestatari au aruncat cu apă în poliţişti, în timp ce alţii au dat foc unor efigii cu miniştri ai guvernului traşi în ţepe, observă The New York Times. Membrii de sindicat care au luat parte la dezbatere înainte de vot l-au apostrofat pe premierul Emil Boc în timpul discursului acestuia.
România, membră al UE, dar nu şi a zonei euro, se găseşte într-o poziţie similară cu alte ţări cu probleme cu deficitul din cele 27 de state membre al Uniunii, de la Ungaria la Spania – prinse între pieţe financiare neiertătoare sau creditori care cer măsuri de austeritate şi o populaţie care nu este dispusă să suporte mai multe suferinţe economice, mai scriu jurnaliştii americani.
Săptămâna trecută, vecina României, Ungaria, a fost nevoită să retracteze spusele unor înalt oficiali guvernamentali care i-au speriat pe investirori declarând că ţara lor riscă să devină nouă Grecie. În România, social-democraţii din opoziţie au comparat reducerile cu un ‘genocid social’.
Guvernul susţine însă că acestea sunt necesare pentru a atinge ţinta de deficit de 6,8% din Produsul Intern Brut şi pentru a-şi asigura finanţarea de la creditorii internaţionali.
În absenţa acestei finanţări, Boc a atenţionat că România ar putea fi în situaţia de a nu mai putea plăti salariile, ajutoarele sociale şi pensiile, notează cotidianul american.
Săptămâna trecută, el a insistat de asemenea că, în absenţa măsurilor de austeritate, deficitul bugetar va urca la 9,1% din PIB. Guvernul a cerut ca 195.000 de posturi să fie reduse în acest an şi în 2011 din sectorul public de 1,4 milioane de angajaţi pentru a face economii la buget.
Economiştii spun că deşi guvernul a supravieţuit moţiunii de cenzură, ameninţarea continuă a instabilităţii politice subminează economia României aflată deja în suferinţă.
Guvernul precedent condus de Boc a căzut în octombrie, lucru care a făcut ca FMI şi UE să-şi suspende plăţile din cadrul pachetului de salvare până când nu s-a format un nou executiv. Măsurile, în special reducerea pensiilor, se confruntă de asemenea cu o posibilă contestare la Curtea Constituţională.
Radu Soviani, economist de la Bucureşti şi comentator pentru postul de televiziune Money Channel, a declarat că se teme că protestele ar putea marca începutul unei lungi veri a nemulţumirilor odată ce reducerile vor lovi portofelele oamenilor. „Răul de abia de acum vine.
Românii nu au resimţit încă pe deplin criza, însă atunci când aceste măsuri vor fi implementate acest lucru va turna gaz pe foc, în special din moment ce există sentimentul că guvernul este resposnbail pentru crearea acestei situaţiei proaste”, a declarat Soviani, citat de publicaţia americană.
Soviani şi-a temperat atenţionarea subliniind că România se află pe o bază financiară mai sigură decât Grecia, observând că nu a fost împovărată nici de un nivel foarte mare al datoriilor şi nici de o cultură endemică a protestelor. El a precizat că datoria totală a României de circa 40 de miliarde de euro este eclipsată de cele 300 de miliarde de euro pe care Grecia le datora în luna mai, când a explodat criza creditelor.
Chiar şi aşa, incertitudinea privind abilitatea României de a aplica măsurile de austeritate au ridicat randamentele datoriei ţării în ultimele săptămâni, în timp ce leul, moneda naţională, a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultima lună, încheie The New York Times.
