Astronomii Dezvoltă O Nouă Metodă pentru Estimarea Vârstei Stelelor
O descoperire revoluționară în studiul astrelor
Recent, astronomii au reușit să stabilească o corelație precisă între viteza de rotație a stelelor și vârsta acestora, conform unui studiu publicat de revista Nature și prezentat la întâlnirea Societății Astronomice Americane din Seattle. Această realizare deschide noi perspective în domeniul astronomiei, oferind o metodă mai exactă pentru determinarea vârstei astrale.
Viteza de rotație ca indicator al vârstei stelare
Cercetătorii au observat că viteza de rotație a stelelor scade pe parcursul vieții lor. Deși această idee era cunoscută anterior, lipsa datelor suficiente a împiedicat estimările precise ale vârstei stelare bazate pe acest criteriu. Echipa condusă de Dr. Soren Meibom de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică a măsurat viteza de rotație a unor stele cu o vechime estimată la peste 1 miliard de ani, obținând rezultate concludente cu o marjă de eroare redusă la 10%.
Importanța studiului asupra „stelarilor reci”
Această metodologie se concentrează asupra „stelarilor reci”, cum ar fi Soarele sau alte stele mai mici care sunt cele mai comune în galaxia noastră și care au durate lungi de viață. Acestea joacă un rol crucial în iluminarea colțurilor îndepartate ale universului și găzduiesc majoritatea exoplanetelor similare Pământului descoperite până acum.
Dr. Meibom subliniază importanța acestor stele: „Ele funcționează ca niște felinare cosmice, ajutându-ne să explorăm istoria galaxiei noastre.”
Provocările metodei girocronologice
Girocronologia este termenul folosit pentru această tehnică inovatoare, propus inițial în anii ’70 și dezvoltat ulterior. Aceasta se bazează pe observația că stelele tinere se rotesc rapid, iar pe măsură ce îmbatrânesc, viteza lor scade semnificativ.
Totuși, metoda nu este lipsită de dificultățile sale; astronomii trebuie să identifice puncte vizibile pe suprafața stelei (precum pete solare) pentru a urmări rotația acesteia. Stelele mai vechi prezintă provocări suplimentare datorită activității reduse și formării limitate a petelor solare.
Studiile recente asupra clusterelor stelare
Echipa lui Dr. Meibom a utilizat date obținute prin telescopul Kepler din 2009 pentru analiza unui cluster stelar numit NGC 6819, având o vechime estimată la aproximativ 2,5 miliarde ani. În cadrul acestui studiu s-a constatat că aceste stele finalizează o rotație aproximativ odată la 18 zile.
Acest nou cluster oferă oportunitatea perfectării metodei girocronologice ca instrument viabil pentru determinarea vârstei stelare într-un mod similar cu modul în care fosilele sunt utilizate în biologie pentru stabilirea cronologiei evolutive.
Astfel, cercetările continuate vor contribui semnificativ la aprofundarea cunoștințelor despre evoluția stelarilor și despre structura universului nostru vast.