Cum se face trecerea unui credit ipotecar de la ROBOR la IRCC

Context legislativ și economic: De ce s-a înlocuit ROBOR cu IRCC

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) a fost multă vreme indicele de referință folosit pentru calculul dobânzilor variabile la creditele în lei, inclusiv la creditele ipotecare. Din mai 2019 însă, pentru creditele noi acordate persoanelor fizice, ROBOR a fost înlocuit prin lege de un nou indice: IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Această schimbare a venit odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență 19/2019, care a modificat OUG 50/2010 privind creditele de consum, în scopul creșterii transparenței și echității în calculul dobânzilor. Oficial, IRCC a fost introdus pentru a aduce mai multă stabilitate și pentru a reflecta mai fidel condițiile reale din piața bancară, fiind calculat pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci (spre deosebire de ROBOR, care era bazat pe cotații declarate de bănci). Cu alte cuvinte, IRCC este considerat un indice „ancorat în realitate”, în timp ce ROBOR era perceput ca putând fi influențat de factori punctuali (cotații individuale ale băncilor, nevoi de lichiditate etc.). Neoficial, IRCC a apărut și pe fondul nemulțumirilor legate de volatilitatea ROBOR – în 2018–2019 autoritățile au decis că e nevoie de o alternativă mai predictibilă, deoarece ROBOR „se învârtea prea mult și prea repede” în sus și afecta puternic ratele consumatorilor.

Din perspectivă economică, perioada 2019–2022 a adus schimbări majore ale dobânzilor. Inițial, IRCC avea valori considerabil mai mici decât ROBOR (de exemplu, primul IRCC anunțat a fost ~2,36%, comparativ cu ROBOR 3M ~3,23% la final de 2018). Acest lucru a făcut ca, la introducere, ratele creditelor noi în IRCC să fie mai mici decât ale creditelor mai vechi legate de ROBOR. Totuși, valurile inflaționiste apărute ulterior și politicile monetare restrictive au dus la creșterea ambilor indici. În 2022, ROBOR a crescut accelerat (de la ~3% la peste 7% în decurs de câteva luni), în timp ce IRCC a urcat mai lent, cu un decalaj de circa un trimestru – oferind un scurt „respiro” debitorilor legați de IRCC. Astfel, la apogeul scumpirii creditelor, diferența de rată lunară dintre ROBOR și IRCC a fost și de 800–900 lei pentru un credit ipotecar standard (în defavoarea celor cu ROBOR). Spre sfârșitul lui 2023 însă, trendul s-a inversat: BNR a menținut dobânda-cheie constantă la 7%, inflația a început să scadă, iar ROBOR a coborât treptat. IRCC, calculat cu întârziere, a ajuns temporar ușor peste ROBOR (de pildă în T4 2024 IRCC a urcat la 5,99% în timp ce ROBOR 3M scăzuse la ~5,55%). Acest context confirmă faptul că niciun indice nu este permanent mai avantajos: când dobânzile cresc rapid, IRCC „rămâne în urmă” și generează rate mai mici, însă când dobânzile scad, ROBOR reacționează mai repede și poate deveni inferior IRCC pe termen scurt.

Legislația actuală prevede că toate creditele noi pentru consumatori (inclusiv ipotecare) încheiate după aprilie 2019 folosesc indicele IRCC, iar contractele mai vechi pe ROBOR pot fi convertite la IRCC prin acordul părților. Cu alte cuvinte, dacă aveți un credit ipotecar în derulare dinainte de mai 2019, aveți dreptul legal să solicitați băncii înlocuirea ROBOR cu IRCC în formula de calcul a dobânzii. Această modificare nu este automată și nici impusă unilateral de lege – ea se poate face doar la cererea clientului și cu acceptul băncii, formalizat prin semnarea unui act adițional la contractul de credit. În practică, băncile sunt obligate să analizeze și să răspundă solicitării dumneavoastră, însă nu sunt obligate să o aprobe dacă consideră că nu îndepliniți anumite condiții (de exemplu, gradul de îndatorare ar deveni prea mare ori noua structură de dobândă nu corespunde ofertei lor curente). Multe bănci au raportat totuși foarte puține cereri de conversie în ultimii ani, semn că mulți debitori fie nu au știut de această opțiune, fie au ales alternative (refinanțare, dobândă fixă etc.). În continuare vom prezenta pașii concreți pentru a realiza conversia, precum și avantajele, dezavantajele și recomandările experților legate de această decizie.

Pașii practici pentru trecerea de la ROBOR la IRCC

Pentru debitorii care au deja un credit ipotecar cu dobândă variabilă legată de ROBOR, procedura de conversie la IRCC este, în general, relativ simplă. Condiția esențială este ca respectivul credit să fie încheiat înainte de mai 2019 (deoarece la creditele acordate după această dată IRCC se aplică oricum automat). Dacă îndepliniți acest criteriu, iată ce trebuie să faceți, pas cu pas, pentru a trece de la ROBOR la IRCC:

1. Depuneți o cerere la bancă – Formulați o solicitare scrisă către banca la care aveți creditul, în care cereți modificarea indicelui de referință din contract, din ROBOR în IRCC. Cererea se depune, de regulă, la sucursala unde ați contractat împrumutul (unele bănci acceptă și în orice filială sau chiar online – verificați procedurile interne ale băncii). În cazul ING Bank, de exemplu, cererea poate fi depusă în orice ING Office. Banca este obligată să vă înregistreze cererea și, conform practicilor, să vă ofere un răspuns în termen de până la 30 sau 60 de zile lucrătoare.
2. Așteptați analiza și aprobarea – Banca va analiza solicitarea din punct de vedere al eligibilității financiare. În majoritatea cazurilor, dacă trecerea la IRCC duce la o dobândă efectivă mai mică sau similară, procedura este tratată formal, fără reevaluarea capacității de plată. Multe bănci afirmă că nu efectuează niciun fel de verificări suplimentare și nu solicită documente noi de venit pentru această conversie – este o modificare contractuală internă, nu un credit nou. De exemplu, CEC Bank precizează că procedura este simplă și „fără analiză și fără documente suplimentare”. Totuși, dacă ipotetic conversia ar duce la o creștere a ratei dobânzii (situație rară, dar posibilă în anumite scenarii de refinanțare sau modificare a marjei), banca poate verifica din nou gradul de îndatorare și bonitatea, pentru a se asigura că vă puteți permite noua rată. În practică, cele mai multe cereri aprobate sunt cele în care trecerea la IRCC reduce sau menține neschimbată povara lunară a clientului.
3. Semnarea actului adițional – Dacă banca aprobă solicitarea, veți fi invitat să semnați un act adițional la contractul de credit. Acesta este documentul prin care se modifică oficial formula de calcul a dobânzii din contract: se înlocuiește indicele ROBOR (la 3 luni sau 6 luni, după caz) cu indicele IRCC trimestrial. Toate celelalte clauze ale contractului rămân, de regulă, nemodificate, inclusiv marja fixă a băncii, scadențarul (ajustat însă cu noile valori ale dobânzii) și eventualele opțiuni de garantare. Atenție: marja contractuală trebuie să rămână aceeași – banca nu are voie să mărească marja sau să introducă comisioane noi doar pentru că se schimbă indicele de referință. Acest aspect este subliniat și de CEC Bank și de alți creditori, asigurând clienții că marja fixă din contractul inițial rămâne neschimbată după conversie. După semnare, banca vă va furniza și un nou grafic de rambursare (scadențar) actualizat cu noile rate calculate în funcție de IRCC.
4. Implementarea noii dobânzi – În funcție de banca și de data semnării actului adițional, noua dobândă variabilă legată de IRCC se va aplica începând fie imediat, fie de la următoarea scadență de actualizare a dobânzii. Spre exemplu, dacă aveați dobânda variabilă legată de ROBOR 3M cu ultima actualizare acum 1 lună, este posibil ca trecerea la IRCC să intre în vigoare imediat sau la începutul următorului trimestru. Oricum, odată actul adițional semnat, ratele viitoare vor fi calculate pe baza IRCC (valoarea IRCC trimestrial actualizându-se automat la fiecare 3 luni, conform calendarului BNR: 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie). Conversia este gratuită, băncile nepercepând comisioane pentru această modificare contractuală (conform legislației OUG 19/2019 și OUG 50/2010 actualizată).
5. Situații speciale (credite garantate de stat) – Dacă dețineți un credit de tip Prima Casă/Noua Casă sau alt credit ipotecar garantat parțial de stat, va fi necesar și acordul garantului (Fondul Național de Garantare a Creditelor – FNGCIMM, respectiv Ministerul Finanțelor) pentru modificarea indicatorului din contract. Banca se ocupă de obicei de obținerea acestui acord, însă trebuie să știți că procedura poate dura în plus câteva zile sau săptămâni. CEC Bank menționează explicit că pentru creditele Noua Casă conversia la IRCC necesită acordul FNGCIMM înainte de semnarea actului adițional. Este așadar posibil ca durata totală a procesului să fie mai mare la aceste tipuri de credite (dar nu ar trebui să depășească 30 de zile în plus).
6. Refuzul băncii și opțiuni alternative – În eventualitatea (destul de rară) în care banca respinge cererea de conversie sau amână nejustificat răspunsul, aveți la dispoziție câteva opțiuni. Prima este negocierea: solicitați o discuție cu un reprezentant de la departamentul credite sau reclamații, pentru a înțelege motivul refuzului și a găsi o soluție. Dacă vă aflați într-o poziție financiară vulnerabilă (de exemplu, dificultăți la plata ratelor din cauza creșterii ROBOR), multe bănci pot oferi soluții personalizate (restructurare, perioadă de grație etc.) ca alternativă la conversie. A doua opțiune este să apelați la CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare) – o instituție care oferă mediere gratuită între clienți și bănci. CSALB a anunțat că sprijină debitorii în negocieri privind reducerea ratelor sau trecerea la IRCC, dacă banca inițial refuză, și poate intermedia găsirea unei soluții avantajoase acceptate de ambele părți. Nu în ultimul rând, refinanțarea creditului la o altă bancă rămâne o soluție alternativă: practic, se închide creditul vechi în ROBOR (achitat integral din noul credit) și se deschide un credit nou la altă bancă, cu dobândă legată de IRCC. Această variantă poate fi utilă dacă banca actuală nu agreează conversia sau dacă noua bancă oferă o marjă mai mică. Atenție însă – refinanțarea implică un proces de acordare a unui credit de la zero (analiză de credit, documente de venit, evaluare imobil, comisionare, eventual notariat). Specialiștii recomandă să calculați cu atenție costurile totale ale refinanțării (comision de analiză la noua bancă, taxa notar pentru ipotecă, evaluarea locuinței, eventual comision de rambursare anticipată la vechiul credit – deși la dobândă variabilă acesta ar trebui să fie 0%) și să le comparați cu beneficiile obținute dintr-o dobândă mai mică. Uneori, cheltuielile adiționale pot anula economia obținută din diferența de dobândă, deci decizia trebuie luată în cunoștință de cauză.

Tip practic: Înainte de a semna actul adițional, solicitați băncii o simulare de grafic sau o ofertă actualizată, ca să vedeți exact noua rată lunară și evoluția viitoare a principalului și dobânzii. Astfel puteți confirma că reducerea ratei (dacă există) este conform așteptărilor și că nu apar costuri neașteptate. De regulă, trecerea la IRCC nu implică costuri suplimentare pentru client și nici modificarea altor clauze (scadență, sumă, garanții). Verificați totuși actul adițional cu atenție, iar dacă aveți nelămuriri, nu ezitați să cereți clarificări ofițerului bancar sau chiar o opinie juridică independentă.

Exemplu de calcul comparativ: ROBOR vs IRCC pentru un credit ipotecar

Pentru a ilustra impactul concret al trecerii la IRCC, să luăm exemplul unui credit ipotecar standard de 250.000 lei pe 30 de ani (360 de luni), cu o marjă fixă a băncii de 2%. Vom compara rata lunară estimată în două scenarii: (1) continuând cu dobânda legată de ROBOR 3M, respectiv (2) conversia la dobândă legată de IRCC trimestrial. Folosim valori de referință actuale din piață: să presupunem ROBOR 3L = 7,31% (valoare indicativă la începutul lui 2025) și IRCC = 5,55% (valoarea IRCC pentru trimestrul 1 aprilie – 30 iunie 2025). Astfel, dobânda anuală efectivă ar fi ~9,31% în scenariul ROBOR (7,31% + marja 2%) și ~7,55% în scenariul IRCC (5,55% + 2%).

Calculând rata lunară în cele două cazuri, obținem aproximativ:

• Rată cu ROBOR: ~2.067 lei pe lună
• Rată cu IRCC: ~1.757 lei pe lună

Rezultă o economie lunară ~300–310 lei în favoarea indicelui IRCC, în acest exemplu, datorită diferenței de peste 1,7 puncte procentuale între cei doi indici de referință. Cu alte cuvinte, la valorile curente menționate, rata calculată cu IRCC ar fi cu circa 15% mai mică decât rata cu ROBOR. Regăsim cifre similare și în simulările oferite de bănci: spre exemplu, BCR arată că o creștere a dobânzii de la 8,5% la 10,3% (aproximativ aceeași diferență de 1,8%) poate adăuga 400–500 de lei la rata lunară pentru un credit de 250.000 lei pe 30 ani. În mod corespunzător, reducerea dobânzii prin trecerea la IRCC are potențialul de a scădea rata cu câteva sute de lei. Desigur, aceste valori vor varia în funcție de suma exactă rămasă de rambursat, de perioada rămasă și de nivelul actual al indicilor în momentul conversiei. De reținut că, pe viitor, IRCC și ROBOR pot fluctua: avantajul curent al IRCC (indice mai mic) se poate diminua sau inversa dacă tendința dobânzilor se schimbă. Tocmai de aceea, decizia de conversie trebuie cântărită și în funcție de așteptările privind evoluția dobânzilor, nu doar de situația de moment.

Avantajele și dezavantajele indicilor ROBOR vs IRCC

Atunci când analizezi dacă să rămâi cu ROBOR sau să treci la IRCC, este esențial să înțelegi plusurile și minusurile fiecărui indice. Mai jos prezentăm comparativ avantajele și dezavantajele ROBOR și IRCC din perspectiva unui debitor persoană fizică cu credit ipotecar:

Avantajele IRCC (și dezavantajele ROBOR)

• Evoluție mai lentă și stabilă a dobânzii: IRCC se calculează trimestrial, ca medie a tranzacțiilor interbancare din trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că dobânda variabilă se ajustează mai rar (o dată la 3 luni) și gradat. Acest ritm mai lent oferă o anumită predictibilitate pe termen scurt – nu vei avea surprize de la o zi la alta sau de la o lună la alta, cum se întâmplă la ROBOR, care poate fluctua zilnic. Practic, IRCC funcționează ca o „amortizare” a șocurilor de dobândă: când dobânzile din piață cresc brusc, ratele tale cresc mai domol (cu întârziere), oferindu-ți timp să te pregătești.
• Transparent și bazat pe tranzacții reale: IRCC este calculat ca medie a dobânzilor reale efective la care băncile se împrumută între ele pe piața monetară, ponderată cu volumele tranzacționate. Nu depinde de cotațiile declarative ale băncilor, precum ROBOR, care sunt mai mult niște prețuri de ofertă. Astfel, IRCC reflectă mai bine condițiile autentice din piață la momentul respectiv și nu poate fi influențat direct de o singură bancă. Este considerat un indice mai echitabil pentru consumatori, eliminând suspiciunile că anumite creșteri de dobândă ar fi rezultatul unor factori conjuncturali sau al lipsei de lichiditate punctuale la o bancă.
• Nivel istoric mai scăzut în perioade de creștere a dobânzilor: Experiența de până acum a arătat că, în majoritatea perioadelor de după 2019, IRCC a fost mai mic decât ROBOR. De exemplu, în 2021 IRCC a fost în medie cu ~0,5 puncte procentuale sub ROBOR, iar în 2022 diferența a devenit și mai mare pe fondul creșterilor abrupte ale ROBOR. Pentru debitori, asta a însemnat rate lunare mai mici cât timp dobânzile erau pe trend ascendent. Chiar și în prezent (2023–2025), IRCC s-a menținut de multe ori sub ROBOR (în T1 2025 IRCC = 5,55% vs ROBOR 3M ~7,3%), ceea ce se traduce prin economii lunare semnificative pentru cei al căror credit folosește IRCC. Așadar, pe termen scurt, în perioade de creștere a dobânzilor, IRCC oferă un avantaj clar: ratele calculate cu IRCC vor fi mai mici decât cele cu ROBOR, datorită decalajului de calcul.
• Reducerea riscului de volatilitate imediată: Pentru cine preferă stabilitatea, IRCC poate fi perceput ca mai „blând”. Deși ambii indici sunt variabili, ROBOR este notoriu pentru volatilitatea sa – în condiții de stres financiar poate avea salturi de la o zi la alta. IRCC, fiind o medie pe 3 luni, filtrează aceste oscilații de foarte scurtă durată. Practic, nu vei vedea creșteri bruște de dobândă de la o zi la alta în contractul tău, ci eventual la fiecare trimestru, schimbările fiind mai graduale. Aceasta poate face gestionarea bugetului personal puțin mai ușoară, fără „șocuri” lunare. (Notă: Tehnic, există și un IRCC zilnic publicat de BNR, dar acesta nu afectează direct contractele de credit – în contracte se folosește valoarea trimestrială stabilită pentru următorul sfert de an).

Dezavantajele IRCC (și avantajele ROBOR)

• Întârziere la scăderea dobânzilor: Principalul neajuns al IRCC decurge tocmai din mecanismul său de calcul întârziat. Pe termen mediu și lung, când trendul dobânzilor se inversează (scad), cei legați de IRCC vor simți reducerea mult mai târziu decât cei legați de ROBOR. Efectiv, IRCC acționează ca o frână: dacă inflația și dobânzile de piață scad rapid, rata ta va rămâne o perioadă (până la 3–6 luni) la un nivel mai mare, deoarece se bazează pe mediile din trecut. Așa cum au remarcat experții, în astfel de contexte se poate ajunge ca IRCC să fie temporar peste ROBOR, iar debitorii cu IRCC să plătească mai mult decât cei cu ROBOR, până când scăderea se transmite și în IRCC. Acest lucru s-a întâmplat, de pildă, în a doua parte a lui 2020 și începutul lui 2021, când ROBOR scăzuse puternic, iar IRCC (calculat pe trimestrele anterioare) rămăsese mai mare. S-a repetat și spre finalul lui 2024, când ROBOR coborâse sub IRCC. Cu alte cuvinte, ROBOR are avantajul de a reflecta imediat îmbunătățirile din piață: dacă BNR taie dobânda-cheie sau scade inflația, veți vedea reduceri de rată mult mai repede cu ROBOR decât cu IRCC.
• Posibilitate limitată de a reveni la ROBOR: Dacă ați făcut odată trecerea la IRCC, trebuie să știți că revenirea la ROBOR nu este deloc simplă. Legal, orice modificare a contractului necesită acordul ambelor părți, deci teoretic s-ar putea semna un nou act adițional pentru a reveni la ROBOR la un moment dat. Însă în practică, legislația curentă descurajează acest lucru – din moment ce pentru creditele consumatorilor IRCC este reperul standard din 2019 încoace, băncile probabil nu vor agrea să repună un contract pe ROBOR (un indice care oficial nu mai e destinat persoanelor fizice). Majoritatea băncilor și-au informat clienții că trecerea înapoi la ROBOR nu este posibilă, considerând conversia ca fiind ireversibilă în condițiile legislației actuale. Prin urmare, decizia de a trece la IRCC ar trebui luată cu gândul că veți rămâne cu IRCC până la finalul creditului (sau până la o eventuală altă refinanțare). ROBOR are aici un avantaj inerent: dacă rămâneți cu contractul neschimbat, veți beneficia automat de scăderea lui când va fi cazul, fără complicații contractuale.
• ROBOR reacționează mai rapid la tendințele pozitive: Acesta este reversul primului avantaj menționat pentru IRCC. Dacă ne uităm din perspectiva avantajelor ROBOR, putem spune că viteza sa de reacție la piață este un lucru bun în perioade de scădere a ratelor. De exemplu, dacă BNR scade dobânda de politică monetară sau lichiditatea din piață crește, ROBOR poate să scadă în timp real, iar debitorii vor vedea o reducere a ratei la următoarea actualizare (care poate fi chiar în aceeași lună sau trimestru). Cei cu IRCC vor mai plăti dobânzi ridicate câteva luni în plus. Așadar, cine anticipează un ciclu descendent al dobânzilor ar putea considera avantajos să rămână cu ROBOR pentru a prinde rapid reducerile. Un exemplu: în 2020, BNR a redus puternic dobânda de referință și ROBOR 3M a scăzut sub 2%, pe când IRCC (bazat pe trimestrele anterioare) era încă peste 2% – debitorii cu ROBOR s-au bucurat imediat de rate mai mici, în timp ce cei cu IRCC au simțit abia peste 2 trimestre scăderea.
• Volatilitate și incertitudine la ROBOR: În ciuda volatilității crescute, unii debitori pot prefera ROBOR dacă au apetit pentru risc sau așteptarea fermă că ROBOR va scădea sub IRCC pe termen mediu. ROBOR se actualizează frecvent și poate oscila atât în sus cât și în jos. Există perioade (scurte ce-i drept) în care ROBOR a fost chiar sub IRCC – de pildă, așa cum menționam, între iulie 2020 și mai 2021 IRCC-ul rămasese mai mare decât ROBOR. Dacă s-ar repeta un scenariu de scădere accelerată a dobânzilor, cei cu ROBOR ar avea de câștigat imediat. Desigur, aceasta este mai degrabă o speculație privind viitorul – în lipsa unei scăderi substanțiale a dobânzilor de piață, IRCC tinde să fie mai favorabil sau similar ca nivel cu ROBOR, odată ce se stabilizează trendul.
• Caracteristici tehnice ale calculului IRCC: Un aspect mai tehnic (menționat de analiști) este că IRCC, deși ia în calcul tranzacțiile reale, amestecă maturități diferite (dobânzi pe termene de la overnight până la 12 luni) într-o medie unică. În teorie acest lucru ar trebui să reducă fluctuațiile (efect de compensare între rate pe termen scurt vs lung), însă în practică poate introduce și elemente de neconcordanță. Unii economiști au criticat metodologia IRCC spunând că nu compară exact aceleași lucruri (e ca și cum ai face media între mere și pere) și că în anumite condiții ar putea fi mai volatil decât un indice dedicat unei singure scadențe. Din fericire, pentru debitorul de rând aceste detalii contează mai puțin – important este comportamentul efectiv al indicilor, nu modul intern de calcul. Iar istoric vorbind, IRCC-ul nu a prezentat fluctuații zilnice mari, însă a întârziat reducerea dobânzilor în perioadele de scădere, ceea ce am subliniat deja.

În concluzie, ROBOR vs IRCC se rezumă la un trade-off între reacție rapidă și stabilitate. IRCC oferă stabilitate temporară și o alinare când dobânzile cresc, dar cu prețul întârzierii alinării atunci când dobânzile scad. ROBOR este dureros de prompt când dobânzile urcă (îți poate majora rata de la o trimestru la altul considerabil), dar și prompt în a-ți reduce povara când dobânzile coboară. Niciun indice nu este „mai bun” în absolut, depinde de ciclul economic și de preferința ta pentru risc sau protecție. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a rezumat dilema astfel: „Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul (dintre indici) nu este soluția perfectă. … S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. … După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR”. Cu alte cuvinte, existența ambilor indici oferă opțiuni, iar consumatorii trebuie să aleagă informați ce li se potrivește mai bine.

Opiniile băncilor și recomandările specialiștilor financiari

Trecerea unui credit de la ROBOR la IRCC a generat numeroase discuții în comunitatea financiar-bancară. În ultimii ani, băncile și experții au formulat recomandări menite să ajute clienții să ia decizia optimă. Iată câteva puncte de vedere importante:

• Băncile înclină spre prudență și stabilitate: Multe bănci comerciale din România au încurajat clienții către soluții cu dobândă fixă sau către menținerea formulei actuale, în locul unor schimbări grăbite. De exemplu, BCR a subliniat că a promovat puternic creditele cu dobândă fixă (pe 5 sau 10 ani) și că numeroși clienți cu credite ipotecare din 2017-2019 se aflau oricum încă în perioada de dobândă fixă, deci nu erau expuși la creșterile ROBOR. BCR a recomandat ca acei clienți „să aștepte terminarea perioadei cu dobândă fixă, iar trecerea de la ROBOR la IRCC să fie analizată ulterior”. Mesajul general al BCR este că e preferabilă o dobândă fixă (pe toată durata sau pe perioade cât mai lungi) pentru predictibilitatea ratelor, și că trecerea la IRCC ar trebui cântărită după epuizarea eventualei perioade fixe inițiale. Similar, BRD și alte bănci au scos în evidență în ofertele curente posibilitatea de a fixa dobânda (BRD oferă ipotecare cu dobândă fixă chiar pe 8, 15 sau 30 de ani) pentru a elimina complet grija fluctuației indicilor. ING Bank a menționat că aproximativ 4 din 5 credite noi ipotecare la ING în ultima perioadă au fost contractate cu opțiunea dobânzii fixe pe primii 7 ani, semn că atât clienții existenți cât și cei noi preferă stabilitatea pe termen mediu. ING însuși recomandă, pentru creditele ipotecare pe termen lung, soluția cu dobândă fixă ca fiind „mai prudentă, mai predictibilă și mai stabilă” în contextul fluctuațiilor ROBOR/IRCC. Așadar, consensul multor bănci este că dacă scopul clientului este protecția împotriva fluctuațiilor, ar trebui luată în calcul fie trecerea la IRCC (dacă ROBOR e în creștere) dar mai ales refinanțarea la dobândă fixă, care elimină complet dependența de indici.
• Procedura conversiei – abordări diferite ale băncilor: Deși legea este aceeași pentru toți, băncile au abordat practic conversia ROBOR-IRCC în moduri ușor diferite. Unele bănci, precum CEC Bank, au fost deschise și explicite: CEC declară că la nivelul lor transferul între indici se face simplu, fără niciun fel de verificări suplimentare sau costuri – clientul depune cerere, se semnează actul adițional și se emite noul scadențar, fără analiză de credit. CEC confirmă și faptul că numărul solicitărilor de acest tip a crescut ușor în 2022 odată cu creșterea dobânzilor interbancare, dar rămâne unul marginal (câțiva clienți din portofoliu). Alte bănci au proceduri similare – Banca Transilvania, de exemplu, menționează pe canalul său de comunicare că schimbarea indicelui se poate face, la cerere, prin act adițional, fără costuri, conform OUG 19/2019 (informație preluată în Q&A IntrebBT). Pe de altă parte, unele instituții au impus anumite condiții interne: BRD a afirmat că dacă un client solicită conversia dobânzii de la ROBOR la IRCC (practic trecerea la oferta curentă a băncii), cererea va fi analizată inclusiv din perspectiva gradului de îndatorare și a posibilității ca rata lunară să crească în urma conversiei. Cu alte cuvinte, BRD ia în calcul scenariul (puțin probabil) în care trecerea la IRCC ar duce la o dobândă mai mare (de exemplu, dacă vechiul contract avea o marjă foarte mică în raport cu ofertele noi) – în asemenea caz, banca verifică dacă clientul își permite noua rată și abia apoi aprobă. Raiffeisen Bank a adoptat o poziție mai tranșantă: ei au declarat public că au primit extrem de puține solicitări de acest gen (cazuri izolate) și că nu fac modificarea indicelui de la ROBOR la IRCC prin act adițional. Soluția pe care Raiffeisen a propus-o acelor clienți interesați a fost fie refinanțarea creditului (la un produs nou în ofertă, eventual cu IRCC sau cu rată fixă), fie o restructurare a creditului existent. Cu alte cuvinte, unele bănci preferă să refinanțeze decât să modifice contractele existente – acest lucru poate fi din considerente operaționale sau comerciale (un credit refinanțat apare ca un nou produs vândut, cu condiții actualizate). ING Bank pare să fi fost mai flexibilă: reprezentanții ING au comunicat că pentru clienții cu dobânzi variabile există opțiunea trecerii la IRCC „printr-o simplă cerere, prin act adițional, care nu presupune niciun cost suplimentar”, cu răspuns în maximum 60 de zile. În același timp însă, ING a atras atenția că aprobarea acestor cereri ține de „situația clientului, prin acordul părților” – deci banca își rezervă dreptul de a decide în funcție de profilul fiecărui client. Per total, majoritatea băncilor sunt dispuse să aprobe conversia dacă aceasta aduce un beneficiu clientului și nu crește riscurile creditului. Diferențele țin de rapiditatea procesării și de abordarea comercială (unele preferă să propună direct refinanțare sau trecerea la fixă în loc de modificarea indicelui la contractul vechi).
• Așteptări realiste din partea clienților: Bancherii și oficialii din domeniu avertizează clienții să nu vadă IRCC ca pe o soluție miraculoasă și să își ajusteze așteptările pe termen lung. Atât guvernatorul BNR, cât și președintele Asociației Române a Băncilor (Bogdan Neacșu) au subliniat public că IRCC va crește în timp atunci când ROBOR deja a crescut, și că după 2-3 trimestre IRCC ajunge inevitabil aproape de media ROBOR-ului aferent perioadei respective. Cu alte cuvinte, „să nu aibă clienții așteptarea că IRCC va fi înghețat” sau că îi va scuti de toate problemele – ambele indicii sunt variabili și urmează trendul pieței, diferența constă doar în decalaj. Bogdan Neacșu (ARB) a numit conversia un proces ireversibil și i-a îndemnat pe clienți să privească dincolo de luna viitoare, pe un orizont mai lung, când iau decizia: „să încerce să anticipeze, să se uite pe un orizont mai lung… Fiecare bancă încearcă să găsească soluții pentru perioadele dificile”. În esență, mesajul bancherilor este: nu vă bucurați prematur de un IRCC mai mic la prezent, pentru că și IRCC va urca (dacă dobânzile se mențin sus) și, la un moment dat, s-ar putea să vă aflați plătind cam la fel ca înainte sau chiar mai mult, fără posibilitatea de a da timpul înapoi. De aceea, planificați pe termen mediu scenariile posibile.
• Specialiștii financiari independenți: Brokerii de credite și consultanții financiari confirmă și ei că trecerea la IRCC poate aduce beneficii temporare, dar insistă pe analiza atentă a deciziei. Valentin Anghel, CEO-ul unei companii de brokeraj bancar, a explicat că în 2022 ROBOR a crescut mult mai rapid (peste dublu în 6 luni) față de IRCC și astfel conversia la IRCC a fost o soluție pentru a reduce ratele pe termen scurt. Totuși, el a numit această soluție „doar temporară”, subliniind că majorările indicilor vor mai persista o perioadă și că „nu avem convingerea că IRCC sau ROBOR vor mai ajunge vreodată la valorile scăzute de acum un an”. Cu alte cuvinte, atât ROBOR cât și IRCC vor rămâne probabil la niveluri relativ ridicate o vreme, deci clienții nu ar trebui să spere la minuni – mai degrabă să caute să blocheze o dobândă mai mică dacă au ocazia. Același specialist recomandă refinanțările cu dobândă fixă ca variantă avantajoasă până se vor stabiliza dobânzile, pentru că elimină complet incertitudinea legată de ROBOR/IRCC. Un alt consultant, Adrian Bența, sfătuiește debitorii să fie „foarte calmi” și să facă un calcul detaliat al tuturor costurilor înainte de a decide conversia. El amintește, în acord cu ce am prezentat mai sus, să fie luate în considerare toate cheltuielile adiționale: dacă presupune vreun comision, dacă implică refinanțare externă (costuri notariale, evaluare, asigurări etc.), astfel încât să nu ajungă clientul în situația de „a se păcăli” – economisește la dobândă, dar plătește sume mari pe costuri ascunse. Practic, sfatul experților este să facem matematica pe hârtie: cât plătesc acum cu ROBOR, cât aș plăti cu IRCC, și ce costuri am de suportat pentru a realiza trecerea; abia apoi să tragem linie dacă se merită cu adevărat.

Decizia de a trece de la ROBOR la IRCC nu este una universal valabilă, ci depinde de situația fiecărui client: valoarea creditului rămas, perioada până la scadență, marja din contractul actual, situația dobânzilor în piață și perspectiva lor viitoare, precum și capacitatea financiară a clientului de a suporta eventuale creșteri ulterioare ale IRCC. Dacă vă confruntați cu dificultăți din cauza creșterii ROBOR și IRCC încă este semnificativ mai mic, conversia poate fi o gură de oxigen binevenită pe termen scurt. În același timp, trebuie să aveți un plan pe termen mai lung: ce veți face dacă peste 1-2 ani IRCC-ul va fi la același nivel cu ROBOR-ul de astăzi (sau mai mare)? Băncile și autoritățile vă sugerează să luați în considerare fixarea dobânzii dacă doriți eliminarea riscului, sau cel puțin să fiți informat și pregătit. Discutați deschis cu banca – cereți simulări, întrebări despre clauze și opțiuni. Negociați acolo unde este loc (unele bănci pot oferi reducerea marjei dacă refinanțați sau dacă aveți un profil bun, de exemplu). Nu ezitați să cereți ajutor de specialitate, fie de la un broker de credite, fie de la CSALB dacă simțiți că nu ajungeți la un numitor comun cu banca. Trecerea de la ROBOR la IRCC este perfect posibilă legal și poate fi benefică în anumite condiții, însă nu este un panaceu universal – este o soluție punctuală, care trebuie integrată într-o strategie financiară mai amplă privind creditul dumneavoastră. Cu informare corectă și calcule atente, veți putea lua decizia potrivită pentru a vă optimiza costul creditului ipotecar, fie că rămâneți cu ROBOR, fie că optați pentru IRCC sau refinanțare. Important este să acționați proactiv, să nu așteptați ca ratele să devină împovărătoare, ci să explorați din timp opțiunile disponibile. Rate mai accesibile și un risc mai mic sunt obiective realizabile dacă folosiți în mod inteligent instrumentele puse la dispoziție de legislație și de instituțiile financiare