Principalele riscuri în România. Avertismentul BNR

Emisiunea de obligaţiuni verzi, în creștere

Potrivit raportului BNR, creditele verzi destinate companiilor nefinanciare reprezintă 4,3% din fluxul anual de finanțare. Acestea sunt direcționate în principal către proiecte care susțin clădirile verzi, ce însumează 54% din totalul creditelor verzi. Din perspectiva sectorială, sectorul imobiliar domină alocările, atrăgând jumătate din aceste finanțări, urmat de utilități, cu 18%, și industria prelucrătoare, cu 10%. Aceste tendințe reflectă o orientare tot mai pronunțată către sustenabilitate în dezvoltarea economică.

Pentru populație, creditele verzi au crescut considerabil, ajungând la 10 miliarde lei în septembrie 2024, marcând o creștere de 50% față de aceeași perioadă din 2023. Acestea reprezintă acum 5,7% din portofoliul total de credite acordate persoanelor fizice, indicând un interes tot mai mare al consumatorilor pentru investiții prietenoase cu mediul, precum locuințele eficiente energetic sau soluțiile de mobilitate sustenabilă.

La nivel global, emisiunile de obligațiuni verzi au crescut cu 6,5% până la sfârșitul lunii noiembrie 2024, comparativ cu întregul an 2023, dar rămân sub recordul stabilit în 2021. În România, guvernul a emis șapte serii de obligațiuni verzi în 2024, cu o valoare cumulată de 8,1 miliarde de euro. Aceste emisiuni subliniază angajamentul țării de a finanța proiecte de infrastructură și mediu prin instrumente sustenabile.

România a atins în 2022 un nivel de 41% din emisiile înregistrate

România a reușit să atingă în 2022 doar 41% din nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră din 1990, marcând cea mai mică valoare din ultimii 24 de ani. Această performanță aliniază țara cu obiectivul de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor stabilit prin Acordul de la Paris, dar ritmul lent de scădere din ultimii ani evidențiază necesitatea unor investiții semnificative în decarbonizarea economiei pentru a asigura atingerea neutralității climatice până în 2050.

În ceea ce privește productivitatea utilizării carbonului și intensitatea emisiilor, România se remarcă pozitiv față de alte țări din regiune. Indicatorii monitorizați de OCDE arată progrese semnificative, cu o productivitate a carbonului de 8,41 dolari/kg CO2 emis, comparativ cu media regională de 5,3 dolari/kg. Acest rezultat subliniază capacitatea economiei românești de a genera mai mult PIB per unitate de emisii, demonstrând o eficiență superioară în utilizarea resurselor și în tranziția către o economie verde.

Emisiunea de obligaţiuni verzi, un succes

Energia regenerabilă din România continuă să depășească media regională și cea a Uniunii Europene, însă diferența s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Hidroenergia rămâne cea mai importantă sursă regenerabilă pentru țară, dar este tot mai vulnerabilă în fața secetelor și altor fenomene climatice extreme, care afectează stabilitatea producției.

Pe de altă parte, România se situează sub media regională în ceea ce privește comerțul cu bunuri tehnologice pentru controlul poluării și gestionarea resurselor, elemente esențiale pentru tranziția către o economie verde. Între 2022 și 2023, balanța comercială și volumul total al schimburilor comerciale în acest domeniu au scăzut, în contrast cu creșterile înregistrate de Ungaria și Cehia. Totodată, deși exporturile de combustibili fosili ca procent din total au scăzut în 2023, acest fenomen a fost resimțit la nivel regional, marcând o ajustare față de creșterea semnificativă din anul anterior.

Principalele riscuri în România; inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate

Conform noii versiuni actualizate de scenarii climatice publicate de Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) la 31 octombrie 2024, România continuă să înregistreze o tendință de scădere a PIB în toate cele cinci scenarii analizate. Comparativ cu evaluările anterioare, impactul economic estimat este mai sever, trei dintre scenarii indicând o diminuare a PIB de peste 10% până în 2050, ceea ce reflectă o amplificare a vulnerabilităților economice asociate schimbărilor climatice.

Riscurile fizice cele mai semnificative pentru România includ inundațiile, seceta și temperaturile ridicate, afectând atât populația, cât și economia. În cazul inundațiilor, 23 de județe sunt clasificate cu risc mediu sau ridicat, iar companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile au contribuit cu 12,7% la valoarea adăugată brută (VAB) și dețin 13,2% din activele totale în 2023. Similar, seceta reprezintă o amenințare majoră pentru 31 de județe, unde companiile din sectoarele expuse au generat doar 2,3% din VAB și controlează 5,2% din activele totale, evidențiind impactul economic semnificativ al acestor riscuri climatice.

Emisiunea de obligaţiuni verzi, în lupta cu clima

România se confruntă cu un risc semnificativ la temperaturile ridicate, 30 de județe fiind clasificate cu risc mediu și ridicat, conform unei analize recente. Companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc au avut o contribuție economică importantă, producând 10,4% din valoarea adăugată brută (VAB) și deținând 9,5% din activele totale la finalul anului 2023. Acest context evidențiază impactul climatic asupra sectoarelor economice cheie.

Anul 2023 a marcat o creștere semnificativă a temperaturilor, atât la nivel global, cât și în România, cu 1,7 și respectiv 2,6 grade Celsius peste media anilor 1951-1980. A fost cel mai cald an înregistrat în România, conform datelor stațiilor meteorologice. În paralel, defrișările au continuat să afecteze ecosistemele, cu o pierdere totală de 25,1 kilohectare de păduri la nivel național. Județul Suceava a fost cel mai afectat, înregistrând 15% din pierderile totale, conform raportului BNR.

Pe 15 februarie 2024, România a emis două tranșe de obligațiuni pe piețele internaționale, cu maturități de 7 și 12 ani, ambele denominate în euro. Emisiunea pe 12 ani a marcat debutul țării în lansarea de obligațiuni verzi, evidențiind un angajament mai puternic față de finanțarea proiectelor sustenabile. Această inițiativă vine într-un moment în care presiunile climatice cer măsuri decisive pentru a sprijini tranziția către o economie verde, potrivit mfinante.gov.ro.