OpenAI, compania din spatele ChatGPT, a publicat un set de propuneri politice menite să remodeleze economia în „era inteligenței”. Viziunea lor include idei precum săptămâna de lucru de patru zile, taxe pentru roboți și fonduri publice de avere, toate lansate într-un context de anxietate crescândă legată de impactul IA asupra locurilor de muncă și a concentrării averii. Propunerile vin în contextul în care administrația Trump lucrează la un cadru național pentru IA și înaintea alegerilor intermediare, semnalând o încercare de poziționare bipartisană.
Taxe pe capital, nu pe muncă
Propunerea centrală a OpenAI vizează mutarea poverii fiscale de pe muncă pe capital. Compania avertizează că, fără o schimbare, expansiunea inteligenței artificiale ar putea goli baza de impozitare care finanțează programe sociale precum Social Security sau Medicaid, pe măsură ce profiturile corporative cresc și dependența de veniturile din muncă scade.
„Pe măsură ce IA remodelează munca și producția, compoziția activității economice se poate schimba, extinzând profiturile corporative și câștigurile de capital, în timp ce reduce potențial dependența de veniturile din muncă și de impozitele pe salarii”, a scris OpenAI.
Compania sugerează taxe mai mari pe veniturile corporative, pe randamentele generate de IA sau pe câștigurile de capital la nivel înalt. Mai mult, OpenAI readuce în discuție o taxă pe roboți, o idee propusă de fondatorul Microsoft, Bill Gates, încă din 2017, care presupunea ca robotul să plătească în sistem aceeași sumă de taxe ca și omul pe care l-a înlocuit. Până la urmă, e o problemă reală, mai ales în contextul în care administrația Trump a redus impozitul pe profit de la 35% la 21% în primul său mandat.
Un fond public de avere
O altă propunere îndrăzneață este crearea unui Fond Public de Avere. Acesta ar oferi americanilor o participație publică automată în companiile de inteligență artificială și în infrastructura aferentă, chiar dacă nu sunt investiți direct pe piața de capital.
Orice profituri generate de acest fond ar fi distribuite direct cetățenilor.
Ideea ar putea atrage americanii care au privit cum IA a umflat valoarea companiilor de tehnologie fără ca ei să vadă vreun câștig direct din această creștere spectaculoasă.
Săptămâna de lucru de 4 zile
Iar propunerile nu se opresc aici. Pe zona de muncă, OpenAI sugerează subvenționarea unei săptămâni de lucru de patru zile, fără pierderi salariale, aliniindu-se cu promisiunile industriei tech că IA va oferi oamenilor un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
Stai puțin, cum vine asta? OpenAI vede aceste beneficii ca fiind responsabilități corporative, nu guvernamentale. Compania propune ca firmele să mărească contribuțiile la fondurile de pensii, să acopere o parte mai mare din costurile de sănătate și să subvenționeze îngrijirea copiilor sau a bătrânilor. E drept că, dacă automatizarea îți elimină jobul, s-ar putea să pierzi și aceste beneficii subvenționate de angajator. Separat, se propun și conturi de beneficii portabile, care să urmărească angajații de la un job la altul.
O nouă politică industrială
Compania susține că lumea se află într-un punct de cotitură. „Intrăm într-o nouă fază de organizare economică și socială care va remodela fundamental munca, cunoașterea și producția”, se arată în document. Acest lucru, spun ei, necesită „o nouă agendă de politică industrială care să asigure că superinteligența aduce beneficii tuturor”.
V-ați gândit vreodată cum ar arăta un New Deal pentru era inteligenței artificiale? OpenAI face o paralelă cu epocile de transformare economică, precum Revoluția Industrială, amintind cum mișcări precum New Deal au asigurat că „creșterea s-a tradus într-o oportunitate mai largă și o securitate mai mare” prin „construirea de noi instituții publice, protecții și așteptări despre ceea ce ar trebui să ofere o economie corectă, inclusiv protecția muncii, standarde de siguranță, plase de siguranță socială și acces extins la educație”.
Dar acum miza e și mai mare. „Tranziția către superinteligență va necesita o formă și mai ambițioasă de politică industrială, una care să reflecte capacitatea societăților democratice de a acționa colectiv, la scară largă, pentru a-și modela viitorul economic astfel încât superinteligența să aducă beneficii tuturor”, a concluzionat OpenAI.
Riscuri și infrastructură
Dincolo de beneficii, OpenAI recunoaște și pericolele, inclusiv utilizarea abuzivă de către guverne sau actori rău intenționați și posibilitatea ca sistemele să opereze dincolo de controlul uman. Pentru a atenua aceste amenințări, propune planuri de izolare pentru IA periculoasă, noi organisme de supraveghere și măsuri de protecție specifice împotriva utilizărilor cu risc ridicat, cum ar fi atacurile cibernetice și amenințările biologice.
În același timp, documentul include propuneri de creștere, cum ar fi extinderea infrastructurii electrice pentru a susține cererea uriașă de energie a IA și accelerarea construcției de infrastructură specifică prin subvenții, credite fiscale sau participații la capital. OpenAI consideră că IA ar trebui tratată ca o utilitate publică (o idee care prinde contur în industrie), iar guvernul și companiile ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că rămâne accesibilă și nu este controlată de doar câteva firme.
Compania a fost fondată ca o organizație non-profit cu premisa că IA va aduce beneficii întregii umanități. Numai că anul trecut a devenit o companie cu scop lucrativ, o schimbare care i-a făcut pe critici să se întrebe dacă misiunea declarată este compatibilă cu obligația fiduciară față de acționari.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Pescarii caută marfă din containere în Strâmtoarea Ormuz după atacurile Iranului asupra navelor
Dolce SportCSA Steaua caută finanțare privată pentru promovare. Miruță spune că legea trebuie modificată
GetPonyCum se verifică o mașină din import înainte de avans și ce poate ascunde un istoric fără daune înregistrate
BravonetNetflix aduce 18 producții braziliene din decembrie, prin cel mai mare acord al său cu Globo
LylaCe este D-MER și cum recunoști tristețea bruscă de la începutul alăptării, care poate dura 30 de secunde
Revista IoanaUn robinet termostatic costă 60-150 lei cu montaj. Cum reglezi căldura și ce rol are repartitorul
